Melanomul este o formă de cancer de piele. Deși reprezintă mai puțin de 5% din toate cazurile de cancer de piele, melanomul este responsbil de majoritatea deceselor cauzate de cancerele cutanate.
O persoană care dezvoltă melanom prezintă anumiți factori de risc: culoarea pielii (pielea deschisă la culoare e predispusă arsurilor solare și prezintă un risc mai mare de a dezvolta melanom), persoanele care au mai mult de 50 de alunițe pe corp sau persoanele care au alunițe cu caractere atipice, asimetrice sau colorate neomogen.
De asemenea, contează și istoricul din familie (dacă mama/tata sau altă rudă de sânge a avut un cancer de piele) sau chiar istoriul personal de melanom. „Aceștia sunt factori pe care nu putem să-i influențăm, dar putem sa modificăm un factor care crește foarte mult riscul de melanom: expunerea la radiațiile ultraviolete, iar aici vorbim și de solar, dar și de expunerea la soare. Expunerea intermitentă la soare este cea mai riscantă și crește riscul de melanom: de exemplu o vacanță la mare după ce o bună perioadă am lucrat de acasă sau de la birou și nu ne-am expus la soare. Nu se interzice expunerea la soare, ci aceasta trebuie să fie făcută în condiții de siguranță: folosim cremele de fotoprotecție (UVB și UVA), îmbrăcămintea care să acopere pielea, căutăm umbra ajutându-ne de pălării și umbrele, dar suntem atenți și la protecția ochilor”, a recomandat dr. Mara Mihai, medic primar dermatovenerologie.
Potrivit specialiștilor, sunt cinci aspecte care indică o leziune suspectă și urgența programării unui control la medicul dermatolog:
Cu ajutorul dermatoscopiei, medicul poate să pună un diagnostic corect. După ce medicul dermatolog constată că leziunea este suspectă, următorul pas este realizarea unei biopsii și, în urma unor investigații suplimentare se va face stadializarea tumorii, intervenția chirurgicală și urmarea unui tratament recomandat de specialist. Pentru că riscul de a dezvolta un alt cancer de piele în următorii doi ani este unul foarte ridicat, pacientul trebuie să efectueze cu regularitate controalele de rutină.
Atunci când pacientul ajunge la medicul oncolog, șansele de curabilitate sunt mult mai reduse, deoarece înseamnă că tumorile au fost depistate într-un stadiu avansat (stadiul 3 sau 4), a avertizat dr. Raluca Pătru, medic oncolog. „În aceste situații, rolul esențial în managementul pacientului îl are oncologul. Cu cât avem o implicare mai mare a ganglionilor sau prezența de metastaze la distanță, cu atât boala este într-un stadiu mai avansat. Supraviețuirea pacientului este mai scurtă, iar pentru stadiul 4 cu metastaze multiple supraviețuirea la 5 ani scade sub 20%”, a explicat medicul oncolog.
Tratamentul specific oncologic se administrează cu două scopuri:
„Dacă ne referim la stadiile de boală unde tumora a fost excizată și e demonstrată prezența invaziei ganglionare sau în cazul metastazelor, tratamentele adjuvante recomandate sunt imunoterapia și terapiile țintite. În România nu avem ghiduri, dar avem protocoale de prescriere a medicamentelor și de rambursare a acestor tratamente. Avem aprobate foarte multe tratamente adjuvante pe partea de tratamente sistemice. Imunoterapia e complet aprobată și rambursată în România. Mai sunt două combinații de terapii țintite care nu sunt rambursate momentan în România, dar aceste două variante sunt alternativele la o altă terapie inclusă deja în programul național”, a completat dr. Raluca Pătru.
Discuția a avut loc în cadrul webinarului Share Experience, susținut de Asociația Română de Cancere Rare (ArcRare). „E important ca atunci când lucrezi într-o organizație de pacienți să incerci să înveți de la ceilalți. Pentru că trăim împreună, învățăm împreună. Iar proiectul nostru Share Experience tocmai asta și-a propus: să aducă împreună oameni care sunt implicați în diverse organizații de pacienți și să-și împărtășească experiența din aceste organizații. Suntem la al șaselea webinar și la fiecare a reieșit cât de importantă este colaborarea organizațiilor de pacienț cu medicii”, a spus Dorica Dan președintele Asociației.
