Cancerul de piele, în creștere constantă – sute de melanoame nediagnosticate în pandemia de COVID-19

cancerul de piele

Cancerul de piele reprezintă o importantă problemă de sănătate publică la nivel global, fiind cel mai frecvent tip de cancer la populația albă.

Cancerul de piele: Incidența bolii a crescut de 3-4 ori în ultimele decenii și tendința continuă, în contextul creșterii duratei de viață, a îmbătrânirii populației și a continuării comportamentelor de expunere la soare.

Din păcate, un studiu realizat la nivel global estimează că, în această perioadă pandemică, aproximativ 21% dintre melanoame nu au fost diagnosticate, iar o treime dintre programările pentru examinarea cutanată au fost ratate. ”Atunci când aceste estimări sunt puse laolaltă cu cele mai recente date ale Organizației Mondiale a Sănătății privind ratele incidenței melanomului, reiese că peste 60.000 de melanoame nu au fost diagnosticate la nivel global, din care 232 în România. Carantina instituită în timpul pandemiei de COVID-19, asociată presiunii adiționale asupra sistemelor de sănătate a dus la o creștere îngrijorătoare a examinărilor cutanate ratate. Având în vedere că această situație va continua până când se va încheia pandemia, nu a fost niciodată mai important ca oamenii să își înțeleagă profilul de risc și să își examineze pielea în vederea depistării unui melanom”, a atras atenția dr. Alin Nicolescu, președinte Comisia de Dermatovenerologie din Ministerul Sănătății și secretar general al Societății Române de Dermatologie (SRD).

Factorii de risc pentru cancerul de piele

Principalii factori considerați cu risc înalt pentru apariția cancerelor de piele sunt utilizarea de solare, expunerea frecventă intenționată la soare, fără protecție adecvată, expunerea profesională sau recreativă (sport sau grădinărit) la soare și istoricul familial de melanom.

Principalele forme de cancer de piele sunt melanomul, carcinomul bazocelular, carcinomul cu celule scuamoase și keratoza atinică. ”Melanomul este cea mai puțin întâlnită formă de cancer de piele, dar și cea mai periculoasă, care poate afecta persoanele de orice vârstă. Carcinomul bazocelular este cea mai des întâlnită formă de cancer de piele, dar și cea mai puțin periculoasă. Carcinomul cu celule scuamoase este al doilea cel mai frecvent tip de cancer de piele, care apare în zonele în care pielea a fost expusă mult la soare (la nivelul feței, al scalpului). Se poate răspândi rapid, mai ales dacă apare pe buze, urechi, degetele de la mâini și de la picioare sau în rândul pacienților imunosupresați, iar tratamentul chirurgical pentru îndepărtarea leziunilor este esențial. Keratoza actinică este unul dintre cele mai periculoase tipuri de cancer de piele, care apare mai ales în rândul persoanelor de vârstă mijlocie și celor vârstnice, în zonele cele mai expuse la soare (față, gât, urechi, spatele mâinilor și pe scalp)”, a explicat prof. dr. Călin Giurcăneanu, președintele Societății Române de Dermatologie.

Din fericire, cancerul de piele este tratabil dacă este depistat devreme. Persoanele cu un risc crescut de cancer de piele sunt cele cu pielea deschisă la culoare, persoanele care au suferit arsuri solare în copilărie, cele care petrec mult timp în soare sau care au expunere periodică la soare (concedii), dar și persoanele cu mai mult de 50 de alunițe sau cu istoric familial de cancer de piele. ”Cei din categoriile de risc ar trebui să-și verifice piele, prin dermatoscopie, de 2 ori pe an: odată înainte de începerea sezonului estival și odată după terminarea lui, în noiembrie”, a mai spus președintele SRD în cadrul evenimentului de lansare a campaniei ”Cancerul cutanat- trecutul îți decide viitorul”, inițiată de Euromelanoma la nivel european.

Algoritm terapeutic

Cele mai multe dintre cancerele cutanate nu au simptomatologie specifică, de aceea este importantă prezența la medic ori de câte ori observați modificări la nivelul pielii.

Cancerele de piele sunt asociate cu morbiditate, mortalitate și costuri medicale ridicate în cazurile avansate, depistarea precoce fiind principala metodă de reducere a acestora și de creștere a calității vieții și speranței de viață.

”Apar terapii noi, de ultimă generație, începem să discutăm și noi de terapii personalizate în cancerele de piele, în leziunile precanceroase. În momentul de față, Societatea de Dermatologie lucrează la un algoritm terapeutic pe care să-l prezentăm autorităților, cu pașii exacți pe care trebuie să-i parcurgă pacientul. Medicul dermatolog trebuie să diagnosticheze cancerul de piele. Melanomul trebuie considerat o urgență medicală și este prevăzut un anumit un interval de timp în care trebuie excizat. După examenul histopatologic, absolut necesar, este prevăzut un interval de timp în care medicul oncolog să facă evaluările necesare. Pacientul ajunge înapoi la dermatolog, deoarece cu siguranță mai are și alte alunițe sau poate să dezvolte metastaze. În prezent, facem eforturi pentru a se aproba, la fel ca în alte țări, prescrierea de către medicii dermatologi a terapiilor inovative adjuvante. Dermatologia are o rețea cu reprezentare mult mai bună la nivel național. După inițierea tratamentului de către oncolog, ar trebui ca dermatologul să poată prescrie acele rețete periodice. Dermatologii au o rețea ambulatorie mult mai dezvoltată decât oncologii, iar avantajele acestei rețele s-au văzut în timpul pandemiei, în care spitalele nu au fost accesibile multor pacienți”, a mai afirmat dr. Alin Nicolescu.

Proiect realizat cu sprijinul

Proiectul este derulat de grupul de Oncologie din cadrul ARPIM și companiile membre ARPIM, alături de revista Politici de Sănătate
DISCLAIMER Medical: Informațiile de pe platformă sunt furnizate numai pentru informații generale. Nu trebuie privite ca un sfat medical și nu trebuie să reprezinte un înlocuitor al consultării profesionale cu un furnizor de asistență medicală calificat și familiarizat cu nevoile dumneavoastră medicale individuale.
Termeni și condițiiPolitica de confidențialitate
Toate drepturile rezervate - Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente