Sondaj cancer colorectal: Restul respondenților spun că le este teamă de rezultat (35%), nu sunt interesați (35%) sau le este teamă că nu ar putea continua tratamentul dacă ar primi un diagnostic nefericit (17%). Rezultatul a fost obținut prin aplicarea unui chestionar online privind “Adresabilitatea către medic pentru verificarea existenței cancerului colorectal”, desfășurat în aprilie 2021 și realizat de echipa de implementare a proiectului ROCCAS II.
Chestionarul a urmărit teme precum stilul de viață al respondenților, gradul de informare privind cancerul colorectal, istoricul familial legat de această afecțiune sau așteptările față de interacțiunea cu medicul. Chestionarul a fost completat de 160 de persoane și a indicat un grad de informare limitat al respondenților, 49% dintre aceștia susținând că nu au cunoștințe despre cancerul colorectal. Rezultatul arată astfel o constantă nevoie de informare privind această afecțiune.
Sondajul a urmărit să capteze opiniile respondenților și în ceea ce privește așteptările privind interacțiunea cu medicul. Conform răspunsurilor din chestionar, așteptările pacienților vis-a-vis de interacțiunea cu medicul sunt mari. Majoritatea se așteaptă ca medicii să manifeste interes și implicare în rezolvarea problemei (72%), să dea dovadă de empatie și respect (56%), să răspundă clar la întrebări (55%) și să explice care sunt riscurile și beneficiile unui posibil tratament sau refuz (47%).
În ceea ce privește existența unei patologii precanceroase sau a unui diagnostic de cancer în rândul respondenților, majoritatea (92,5%) au răspuns că nu au fost diagnosticați niciodată. Restul au afirmat însă că au avut polipi rectali (5%), boli inflamatorii intestinale (1,9%), chiar și cancer (0,6%). De asemenea, mai mult de jumătate (53%) dintre persoanele participante la chestionar au răspuns că n-au prezentat niciun semn/simptom, pe când 29% au menționat fatigabilitate, 22% dereglări de tranzit, 14% dureri în abdomen și 5% sânge în scaun.
Stilul de viață, obiceiurile alimentare și de consum ale unei persoane pot influența apariția cancerului colorectal prin existența anumitor factori de risc precum fumatul, consumul de alcool, sedentarismul etc. Chestionarul a urmărit astfel identificarea acestora în rândul respondenților.
Aproximativ jumătate din persoanele care au participat la sondaj au afirmat că alimentația lor nu are restricții (49%), în timp ce restul s-au pliat unei alimentații echilibrate (43%). Mai puțin de un sfert dintre respondenți nu consumă deloc alcool, în timp ce restul consumă în proporții diferite: 43% din totalul persoanelor care au completat chestionarul consumă alcool doar la ocazii speciale, 21% consumă de 1-2 ori pe săptămână, iar 12% doar lunar. Aproape 40% dintre respondenți sunt nefumători, pe când 60% fumează zilnic, ocazional sau s-au lăsat de fumat.
Din punct de vedere al caracteristicilor socio-demografice, 85% dintre respondenți (136 de persoane) au vârsta până la 50 ani și doar 15 % au trecut acest prag. De asemenea, 80% sunt persoane de gen feminin, 20% - de gen masculin și 1% s-au identificat în categoria altele. Majoritatea sunt din mediul urban (86%).
Proiectul „Furnizarea serviciilor de sănătate din programele de prevenţie, depistare precoce, diagnostic şi tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale - ROCCAS II București-Ilfov” este derulat de Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila” în calitate de lider, în parteneriat cu Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România -COPAC. Proiectul se derulează pe o perioadă de aproximativ 4 ani (iulie 2020 – decembrie 2023) și are ca obiectiv general promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, prin creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes general, prin organizarea de programe de sănătate și servicii orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al cancerului colorectal pentru 50.001 de persoane din regiunea București-Ilfov, dintre care minimum 53% aparțin grupurilor vulnerabile.
