OncCOVID. Amânarea tratamentelor, uneori recomandată în timpul pandemiei, ar putea fi asociată cu rezultate suboptime. Impactul tratamentului întârziat al cancerului în comparație cu tratamentul imediat variază în funcție de diferitele tipuri și stadii de cancer. Impactul este diferit în funcție de vârsta pacientului, de tipul de cancer și de stadiul cancerului. De exemplu, la pacienții cu cancer de prostată, impactul estimat al tratamentului întârziat a fost minim. Pe de altă parte, la pacienții cu cancer pancreatic, prejudiciul provocat de întârzierea tratamentului este asociat cu o mortalitate mai mare.
Este concluzia unui studiu realizat de un grup de cercetători de la universitățile americane Michigan și Pennsylvania. Este vorba de un studiu de modelare analitică a deciziilor pentru a evalua cât de eficientă ar putea fi o aplicație bazată pe internet, denumită OncCOVID, pentru a obține integrarea cantitativă a estimărilor privind mortalitatea specifică cancerului și a mortalității specifice COVID-19. Scopul a fost de a vedea dacă o astfel de aplicație poate fi utilizată pentru a lua decizii optime pentru pacienții individuali și pentru a optimiza alocarea resurselor.
În acest model analitic decizional, estimările de supraviețuire generală înainte de COVID-19, specifice vârstei și stadiului, au fost ajustate în funcție de probabilitatea de apariție a COVID-19 (individualizată în funcție de regiune, de variabilele specifice tratamentului, de frecvența de expunere în spital și de estimările privind infectivitatea COVID-19), de mortalitatea COVID-19 (individualizată în funcție de variabilele specifice vârstei, de comorbidități și de variabilele specifice tratamentului) și de întârzierea tratamentului cancerului (impact și durată). Aceste estimări ale modelului au fost apoi integrate în aplicația web OncCOVID pentru a estima supraviețuirea globală și durata medie restrânsă de supraviețuire a pacienților care au primit un tratament imediat vs. un tratament întârziat al cancerului.
Datele utilizate pentru a testa modelul au fost extrase din baza de date a Institutului Național de Cancer. Studiul a utilizat două abordări pentru a furniza o estimare a impactului potențial al întârzierii tratamentului asupra supraviețuirii pacienților cu cancer. În prima abordare, au fost incluse date de la 5.436.896 de pacienți care au primit tratament pentru cancer între 2004 și 2014. În cea de-a doua abordare, a fost utilizată o analiză semisistematică rapidă a analizelor publicate pentru a evalua impactul întârzierii tratamentului.
Aceste constatări evidențiază provocările legate de luarea deciziilor cu care se confruntă medicii în timpul pandemiei. Aceste decizii sunt luate pentru a tria tratamentul cancerului pe baza urgenței, a localizării tumorii și a stadiului cancerului, dar nu se bazează pe niciun ghid specific personalizat. Luarea acestor decizii în acest mod ar putea avea ca rezultat potențial un prejudiciu net asociat cu tratamentul imediat sau întârziat. Acest model ar putea oferi estimări mai precise și ar putea contribui la optimizarea rezultatelor pentru pacienții cu cancer în timpul pandemiei de COVID-19. Modelul se concentrează pe evaluarea impactului acestor decizii asupra pacienților individuali, mai degrabă decât asupra întregii populații sau societăți. Un model precum OncCOVID ar putea identifica cu mai multă acuratețe care pacienți ar putea beneficia de un tratament imediat.
Cancerul rămâne una dintre principalele cauze de mortalitate, în special în țările cu venituri ridicate, cu 607.000 de decese cauzate de cancer numai în SUA în 2019 și peste 9,5 milioane de decese cauzate de cancer la nivel mondial. Cu toate acestea, pandemia globală de COVID-19 a perturbat substanțial furnizarea de servicii de îngrijire a cancerului. Pandemia a copleșit multe sisteme de asistență medicală și au fost puse în aplicare schimbări rapide de politici pentru a conserva resursele. Operațiile de cancer cu intenție curativă au fost adesea considerate elective și au fost reduse sau anulate complet în diverse instituții în timpul vârfului pandemiei. Terapiile sistemice și radioterapiile au fost, de asemenea, reduse în mod variabil pentru a încuraja distanțarea fizică și a permite redistribuirea personalului. Pentru anumite tipuri de cancer, o întârziere a inițierii tratamentului poate fi sigură; cu toate acestea, pentru majoritatea cancerelor, datele sugerează că întârzierea tratamentului este asociată cu o supraviețuire globală (OS) mai proastă. Pentru a complica și mai mult lucrurile, pacienții cu cancer par a fi deosebit de vulnerabili la COVID-19.
Pacienții cu cancer au adesea mai multe afecțiuni comorbide și factori de risc, inclusiv vârsta înaintată, diabetul, hipertensiunea și bolile cardiovasculare, care sunt asociate cu o creștere a riscului de mortalitate specifică COVID-19. Astfel, este necesar un echilibru atent și complex pentru a evita mortalitatea inutilă la pacienții cu cancer.
Dacă un astfel de echilibru nu ar fi optimizat, decesele inutile cauzate de cancer sau de COVID-19 ar putea reduce succesul net al răspunsului global la pandemie.
Țările și instituțiile au implementat sisteme de triaj și de selectare a pacienților pentru tratament imediat sau întârziat, cel mai adesea prin utilizarea unui sistem pe trei niveluri.
Potrivit autorilor studiului, „nu există în prezent niciun instrument cantitativ disponibil pentru a estima riscul individualizat de deces pentru un pacient cu cancer în timpul pandemiei de COVID-19. Prin urmare, am căutat să dezvoltăm un model integrat de supraviețuire bazat pe internet, denumit OncCOVID, care să servească drept ajutor în luarea deciziilor prin furnizarea de estimări cantitative personalizate ale mortalității globale pentru condițiile de tratament imediat sau întârziat al cancerului.”
Sursa: https://jamanetwork.com/journals/jamaoncology/fullarticle/2772175
