Vă rugăm să ne acordați câteva minute pentru completarea chestionarului destinat asociațiilor de pacienți.

Lecțiile pandemiei de COVID-19: criza medicamentelor din farmaciile spitalicești

Lecțiile pandemiei de COVID 19- sondaj farmaciști

Lecțiile pandemiei de COVID-19: sondaj printre farmaciștii din toată Europa privind medicamentele care au înregistrat lipsuri.

Lecțiile pandemiei de COVID-19: Cele mai frecvente tipuri de medicamente aflate în deficit în perioada pandemiei au fost cele utilizate în unitățile de terapie intensivă, cum ar fi anestezicele (46%) și relaxantele musculare (29%). De asemenea, și antibioticele (37%) s-au clasat printre primele trei categorii de medicamente în penurie în timpul pandemiei. Cifrele se referă la medicamentele disponibile prin farmaciile din spitale și reflectă rezultatele sondajului ”The future crisis preparedness of hospital pharmacies” (https://www.eahp.eu/sites/default/files/eahp_survey_on_the_future_crisis_preparedness_of_hospital_pharmacies.pdf), realizat de European Association of Hospital Pharmacists (EAHP) la sfârșitul anului 2020.

Pentru a înțelege mai bine impactul asupra profesiei, sondajul EAHP privind pregătirea farmaciilor de spital pentru viitoarele situații de criză a adunat, pe de o parte, detalii despre medicamentele care au înregistrat lipsuri și, pe de altă parte, a ținut cont de experiențele din farmaciile spitalicești și de abordările pentru gestionarea și pregătirea pentru situații de criză. La sondaj au participat 1.664 de farmaciști de spital din întreaga Europă, 14 fiind din România.

Cooperarea, inclusiv colaborarea cu alți profesioniști din domeniul sănătății, a fost una dintre temele recurente în feedback-ul primit în urma acestui sondaj. Farmaciștii din spitale și-au sprijinit colegii prin producția de dezinfectanți și aprovizionarea cu medicamente care se aflau în criză. În plus, aceștia au apreciat discuțiile cu alți profesioniști din domeniul sănătății, sprijinind căutarea de opțiuni de tratament și găsirea de soluții la alte probleme apărute în timpul pandemiei. S-au constatat posibilități de îmbunătățire în ceea ce privește capacitatea de pregătire și răspuns. Este nevoie de mai multă muncă în domeniul evaluării riscurilor, dar și de o comunicare îmbunătățită cu ceilalți actori implicați.

Participanții la sondaj au răspuns la un set de 17 întrebări care au vizat aspecte precum „spitalul meu a servit ca un centru dedicat COVID-19͛ în țara/regiunea mea”, „câte paturi deservește spitalul”, „ce tipuri de medicamente au lipsit în timpul pandemiei COVID-19 din spital”, „echipamentul de protecție personală a fost deficitar în spital în timpul pandemiei COVID-19?” sau „ce entitate a ajutat spitalul să depășească problemele legate de lipsurile de medicamente?”.

La întrebarea „Ce tipuri de medicamente au lipsit în timpul pandemiei COVID-19 în spitalul dumneavoastră?”, pe lângă cele amintite anterior (anestezice, relaxante musculare și antibiotice), respondenții care au selectat opțiunea „altele” au indicat anumite probleme pentru câteva medicamente specifice, au menționat penuria de produse oncologice sau au evidențiat faptul că nu au fost identificate probleme semnificative pentru majoritatea tipurilor de medicamente propuse. Pentru insulină, diuretice și medicamentele endocrine au fost menționate „cele mai puține probleme.”

În ceea ce privește spitalul de unde provin, respondenții au putut alege între diferite tipuri de spitale. Cei care nu s-au identificat cu una dintre opțiunile oferite au selectat opțiunea „altele” și au oferit detalii suplimentare privind domeniul de aplicare a activităților clinice din spitalul lor. Astfel, 57% dintre respondenți au indicat că lucrează într-un spital general, în timp ce 29% au indicat un spital universitar.  4% dintre respondenți proveneau din spitale de psihiatrie și 2% din spitale de oncologie. 1% au specificat spitale de geriatrie, de pediatrie  și de ortopedie/traumatologie.

La întrebarea „Ce ați dori să faceți mai bine în viitor, în cazul în care o pandemie similară și la fel de severă va lovi țara/regiunea dumneavoastră?”, răspunsurile farmaciștilor au subliniat, printre altele, necesitatea unui management mai bun al stocurilor de medicamente, importanța protocoalelor farmacoterapeutice, o mai mare transparență între spitale și autoritatea de sănătate publică, dar și dezvoltarea digitalizării.

Proiect realizat cu sprijinul

Proiectul este derulat de grupul de Oncologie din cadrul ARPIM și companiile membre ARPIM, alături de revista Politici de Sănătate
DISCLAIMER Medical: Informațiile de pe platformă sunt furnizate numai pentru informații generale. Nu trebuie privite ca un sfat medical și nu trebuie să reprezinte un înlocuitor al consultării profesionale cu un furnizor de asistență medicală calificat și familiarizat cu nevoile dumneavoastră medicale individuale.
Termeni și condițiiPolitica de confidențialitate
Toate drepturile rezervate - Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente