La nivelul anului 2020, aproape 13.000 de cazuri noi de cancer colorectal au fost identificate în România, pentru ambele sexe. Astfel, acest tip de cancer reprezintă 13,1% din totalul cancerelor din România, conform statisticilor Agenţiei Internaţionale de Luptă Împotriva Cancerului citate de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).
Coaliția condusă de Radu Gănescu este implicată, alături de Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, în implementarea proiectului „Furnizarea serviciilor de sănătate din programele de prevenţie, depistare precoce, diagnostic şi tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale – ROCCAS II Bucureşti-Ilfov”. Proiectul se derulează până în decembrie 2023 şi are ca obiectiv organizarea de programe de sănătate şi servicii orientate către prevenţie, depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce al cancerului colorectal pentru 50.001 de persoane din regiunea Bucureşti-Ilfov, dintre care minimum 53% aparţin grupurilor vulnerabile.
În Europa, aproximativ unul din 20 de bărbaţi şi una din 35 de femei vor dezvolta cancer colorectal la un moment dat, conform Societăţii Europene de Oncologie Medicala (ESMO), majoritatea celor diagnosticaţi având peste 60 de ani la momentul punerii diagnosticului. Acest tip de cancer este rar la pacienţii cu vârste sub 40 de ani.
Un risc crescut de a dezvolta acest tip de cancer îl au, conform studiilor efectuate, persoanele care suferă de boli inflamatorii intestinale, precum boala Crohn sau rectocolita ulcerohemoragică. Experții au stabilit și o serie de legături între diverși factori de risc și apariția cancerului colorectal. De pildă, fumatul a fost și el identificat ca făcând parte din această categorie.
Totuși, cea mai mare importanță, fapt pentru care există dovezi clare, o deține dieta alimentară a individului, anumite alimente sau substanțe având rol protector, iar altele crescând acest risc:
- rol protector: cereale integrale, fibre, lactate, suplimente de calciu,
- factor de risc: carnea roșie și carnea procesată, alcoolul (2 sau mai multe unități).
Bineînțeles, activitatea fizică are, de asemenea, o influență importantă, iar prezența acesteia, respectiv un nivel crescut de activitate scade riscul de apariție a cancerului colo-rectal, împreună cu o multitudine de alte afecțiuni. Pe de altă parte, supraponderabilitatea sau obezitatea au un efect opus, negativ.
Adițional, există anumite dovezi conform cărora consumul de alimente ce conțin vitamina C sau D, pește, suplimente de multivitamine, poate acționa ca factor de protecție, pe când consumul crescut de legume cu conținut crescut de amidon și scăzut de fructe au efect contrar.
Potrivit ghidului pacienţilor dezvoltat de ESMO, fumatul crește riscul de a dezvolta polipi colorectali mari, care sunt recunoscuţi ca şi leziuni precanceroase. De asemenea, diabetul zaharat de tip 2 creşte riscul de a dezvolta o tumoare în intestinul gros, independent de greutatea persoanei, arată sursa citată.
Totodată, sedentarismul este un factor de risc, astfel că persoanele care nu fac mişcare sau au prea puţină activitate fizică au un risc mai mare de a dezvolta un astfel de tip de cancer. Consumul crescut de alcool este, de asemenea, menţionat de ghidurile întocmite de specialiştii din domeniu ca fiind un factor de risc în apariţia cancerului colorectal. În plus, există dovezi potrivit cărora circa 20% din cancerele colorectale apar în context familial. Cu alte cuvinte, dacă o rudă de gradul întâi are cancer colorectal, riscul de a dezvolta cancer colorectal se dublează, fapt care se datorează moştenirii genetice sau factorilor de mediu comuni.
COPAC avertizează asupra semnalelor de alarmă care ar trebui sa îl trimită pe pacient în cabinetul specialistului, pentru investigaţii mai amănunţite. Astfel, prezenţa sângelui în materiile fecale poate reprezenta un astfel de semnal.
Prezenţa sângelui poate duce la deficienţă de fier şi/sau anemie şi la simptome precum oboseală, dispnee şi paloare a pielii. Un disconfort abdominal general, scăderea inexplicabilă în greutate sau oboseala prelungită pot da, de asemenea, naştere suspiciunii de cancer colorectal şi s-ar justifica prin nevoia unor investigaţii amănunţite la medicul specialist.
Detectarea precoce a cancerului colorectal oferă mai multe opțiuni pentru tratament, iar semnele și simptomele sunt inconstante și nu pot fi indicatori ai acestuia. Dacă se consideră că pacientul este la risc sau are semne și simptome relevante, se recomandă screening-ul pentru acesta.
După efectuarea testelor de screening și a confirmării diagnosticului de cancer prin teste diagnostice specifice, este necesară efectuarea unei stadializări și eventual anticiparea efectului pe care tratamentul existent la momentul actual îl are în încetinirea sau vindecarea afecțiunii.
Dintre rezultatele previzionate în urma derulării proiectului „Furnizarea serviciilor de sănătate din programele de prevenţie, depistare precoce, diagnostic şi tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale – ROCCAS II Bucureşti-Ilfov” fac parte:
