Cancerul de sân: o pacientă din România pierde în medie peste 276 zile de la identificarea primelor semne ale bolii până la începerea tratamentului, au atras atenția participanții la dezbaterea ”Sfârșitul nu-i aici”.

Începând cu anul 2021, cancerul de sân a devenit cel mai frecvent tip de cancer la nivel global, conform Organizației Mondiale a Sănătății. În România, cancerul de sân reprezintă principala cauză de mortalitate la femei (16% din totalul deceselor oncologice).

”Statisticile existente arată ineficiența programelor de depistare precoce și perioada mare care trece între apariția primelor simptome, diagnosticul efectiv și reabilitare. Printre obiectivele Planului național de prevenire și combatere a cancerului se numără și standardizarea traseului pacientelor cu cancer la sân, realizarea unor programe de screening, acces la teste genetice. În plus, pacientele cu cancer la sân și despresie asociată au un răspuns scăzut la tratament și un risc crescut de recidivă, ceea ce arată că suportul psihologic este esențial, acesta fiind prevăzut atât în planul național, cât și într-o serie de alte acte normative”, a declarat conf. dr. Diana Păun, Consilier Prezidențial, departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.

Specialiștii au atras atenția că în afară de programe de educație în sănătate și de screening, contează ce se întâmplă după diagnosticarea bolii. ”Avem nevoie de un diagnostic anatomo-patologic corect, calitativ, de o comisie multidisciplinară, pacienții au nevoie de paliație. Abia când vom avea toate acestea vom putea vorbi de o scădere a incidenței și mortalității, Planul are nevoie de un orizont de așteptare de 4-5 ani pentru a se vedea cu adevărat efectele”, a afirmat prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, coordonatorul științific al Planului naționale de prevenire și combatere a cancerului.

Legea care aprobă planul de cancer a fost promulgată, pe 2 noiembrie, de președintele Klaus Iohannis, urmând ca în termen de 180 de zile, Ministerul Sănătății să pregătească normele de aplicare. ”Grupul de lucru care a realizat acest plan va putea lucra și la normele de aplicare, pe care să le punem la dispoziția Ministerului Sănătății”, a explicat dr. Nelu Tătaru, președinte Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.

”Transformarea în lege e importantă din două motive. În primul rând, în felul acesta, Ministerul Sănătăţii va fi obligat să aprobe normele şi să implementeze proiectele- spre exemplu, atât de discutatul Registru naţional al bolnavilor de cancer. În al doilea rând, sunt convinsă că anumite prevederi din plan vor fi bugetate încă din 2023. În fiecare an, în România mor aproximativ 3.500 de femei care sunt diagnosticate cu cancer la sân și avem din ce în ce mai multe cazuri de bărbaţi care primesc un astfel de diagnostic”, a atras atenția și Nicoleta Pauliuc, președinte Comisia pentru Apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat, inițiatoarea mai multor acte normative în beneficiul pacienților oncologici și supraviețuitorilor (instituirea Zilei Naţionale a Supravieţuitorilor de Cancer în prima duminică din luna iunie, legea care oferă zile de concediu aparţinătorilor bolnavilor de cancer și tratament psihologic gratuit bolnavilor şi apropiaţilor, legea dreptului la uitare care le permite supravieţuitorilor să contracteze credite şi asigurări fără a mai fi discriminaţi).

Problemele pacientelor

Un studiu de percepție realizat în rândul autorităților și comunității medicale arată că principalele bariere de care se lovesc pacientele sunt determinate în principal de lipsa de informare și educare în privința bolii în rândul pacientelor, inexistența unei proceduri unitare privind parcursul pacientelor cu cancer de sân în interiorul sistemului medical, Infrastructură medicală inegal dezvoltată, ceea ce oferă un acces limitat la investigații și tratament, uneori cu timpi mari de așteptare, sincope în decontarea unui pachet complet de analize și servicii de imagistică medicală.

Un alt studiu arată că o pacientă cu cancer de sân din România pierde în medie 276 de zile de la momentul primelor semne ale bolii până la începutul tratamentului. Astfel, de la primele semne ale bolii până la efectuarea biopsiei trec în medie 150 de zile, până la stabilirea diagnosticului trec încă 69 de zile și încă 68 de zile până la începerea tratamentului. Prin Planul național de prevenire și combatere a cancerului se dorește scurtarea intervalului dintre suspiciune și tratament la 60 de zile.