În timp ce acest tip de cancer afectează, de obicei, fumătorii de lungă durată, numărul nefumătorilor diagnosticați cu cancer pulmonar este în creștere. De fapt, 20% dintre persoanele care mor din cauza cancerului pulmonar nu au fumat niciodată, potrivit Societății Americane de Oncologie.
”În SUA, odată ce au fost luate măsuri de interzicere/limitare a fumatului, după un interval de aproximativ 10 ani, lucrurile s-au schimbat radical din punct de vedere epidemiologic. Procentul de cancere care erau foarte probabil cauzate de fumat (cele epidermoide – care se formează în celulele scuamoase) a scăzut foarte mult și a crescut procentul celor care sunt produse, foarte probabil, de alți factori, și mai puțin de fumat – cancere non-epidermoide”, a explicat conf. dr. Michael Schenker, director medical Centrul de Oncologie ”Sf. Nectarie” Craiova și președinte al Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății.
Potrivit acestuia, sunt din ce în ce mai mulți tineri afectați de cancerul pulmonar, inclusiv în România. ”Din păcate, sunt forme care au în apariția lor modificări genetice, alterări ale genomului celular care nu sunt neapărat ereditare (moștenite de la familie). Pur și simplu, la o vârstă tânără (20- 30 de ani) se produce o alterare a unor gene din ADN-ul celulelor mucoasei bronșice (mecanismul este similar pentru toate cancerele). Acele alterări genetice nu sunt reparate în timp util, celulele respective încep să se dividă necontrolat și formează o clonă de celule care, ulterior, va deveni un cancer, prin achiziția altor defecțiuni genetice care vor conferi celulei devenită malignă proprietăți agresive, necesare invaziei și dezvoltării de metastaze în corpul uman. Este nevoie de un interval cuprins, foarte probabil, între 3,4 și 10 ani pentru ca aceste evenimente să aibă loc. Astfel, cancerul apare tot la o vârstă tânără, până în 40 de ani. Și în România, din păcate, procentul pacienților tineri a crescut destul de mult în ultimii 5-6 ani”, a atras atenția oncologul.
Societatea Americană de Oncologie mai avertizează că, fără screening, este greu să depistăm cancerul pulmonar într-un stadiu incipient. Până în momentul în care majoritatea oamenilor au simptome suficient de îngrijorătoare pentru a justifica apelul la medicul lor, cancerul poate fi deja într-un stadiu avansat.
”Pentru cancerul pulmonar, programele de screening sunt destul de costisitoare, iar noi nu am pornit, deocamdată, la nivel național, nici cu cele care se pot face mai ușor, de exemplu cancerul colului uterin, unde avem o problemă mult mai mare, din punct de vedere epidemiologic, decât la cancerul pulmonar. Cancerul colului uterin este o altă localizare la care mortalitatea poate fi mult scăzută printr-un program eficient de screening la nivel național”, a concluzionat conf. dr. Michael Schenker.
