Caracteristici comune cancer pulmonar- COVID-19: Cu fiecare lună care trece, cu fiecare studiu nou care apare, lucrurile se schimbă și ceea ce era valabil în urmă cu câteva luni, astăzi este complet modificat tocmai datorită faptului că sunt din ce în ce mai multe informații despre ceea ce înseamnă structura acestui virus, felul în care are loc patogeneza, modalitatea în care are loc replicarea și felul în care genomul pacientului răspunde la această afecțiune.
„Una dintre caracteristicile esențiale ale virusului SARS-CoV -2 este faptul că are un conținut relativ extins de regiuni subgenomice care, practic, îi asigură această relație cu sistemul imun al pacientului. (…) Cunoștințele noastre de astăzi despre ceea ce înseamnă patogeneza și căile respective pentru coronavirus ne-au dus cu investigațiile la a demonstra că, de fapt, printre alte mecanisme, furtuna de citokine induce activarea inflamazomului, care este extrem de bine cunoscut și de studiat în anumite cancere, cu preponderență, poate, în cancerul colorectal”, a declarat prof. dr. Ioana Berindan –Neagoe.
Există caracteristici comune pentru cancerul pulmonar și patologia COVID-19. Factorii de risc pentru COVID-19 includ pacienții cu cancer pulmonar, BPOC sau alte cancere. Atât prima, cât și a treia categorie pot prezenta un risc crescut din cauza imunosupresiei. Funcția pulmonară diminuată la pacienții cu cancer pulmonar poate vicia evoluția COVID-19 la acest grup, subliniază specialistul. De asemenea, „pacienții cu cancer pulmonar supuși chimioterapeiei prezintă riscuri mari de infecție cu COVID-19 din cauza sistemului lor imunitar depreciat. Funcția pulmonară redusă și infecția extremă la pacienții cu cancer pulmonar pot duce la o evoluție in faust. (…) Am găsit intersecția între genele comune în cancerul pulmonar și patologia COVID -19. Este vorba de 10 gene numite gene hub. Aceste gene sunt implicate în comunicare celulară, în spațiul extracelular și în legarea proteinelor. Clar, ele vin în zona de cooperare între celule. Analiza noastră a încercat să identifice dacă există o specificitate pentru aceste zece gene din hub, comparând țesutul normal versus țesutul tumoral de la pacienții cu cancere pulmonare. Am reușit să identificăm că, într-adevăr, în cancerul pulmonar aceste zece gene lucrează foarte bine împreună, iar din punct de vedere al expresiei, interleukina 6 are o expresie consistentă care o face un potențial marker pentru aceste patologii asociate”, a adăugat prof. dr. Ioana Berindan –Neagoe.
„La pacienții cu cancer, citokinele inflamatorii produse ca răspuns la SARS-CoV-2 pot agrava leziunile preexistente și care progresează lent în stadiile avansate ale cancerului, ceea ce poate duce la complicații trombotice și afectarea funcției în organele vitale din pseudoprogresia sau hiperprogresia bolii canceroase. Acest lucru poate explica rezultatele asocierii cu un curs mai sever al infecției și o rată a mortalității mai mare comparativ cu pacienții non – oncologici. Pe de altă parte, activarea celulelor T citotoxice și a celulelor NK din citokinele proinflamatorii se poate dovedi benefică în unele forme de tumori maligne hematologice. În British Journal of Hematology a apărut o scurtă comunicare legată de faptul că există totuși posibilitatea ca, în anumite situații, infecția cu virusul SARS-CoV-2 să poată să aibă efecte benefice. Din acest punct de vedere, probabil că există o șansă de a lua în considerare și de a analiza care ar fi situațiile în care pacienți care suferă de o boală oncologică, în doză controlată, prin infecția cu SARS-CoV-2 ar putea să aibă o evoluție pozitivă,” a mai spus Berindan –Neagoe în cadrul conferinței cu tema ”Primul an de pandemie COVID-19. Dovezi ştiinţifice. Experienţe proprii cu Sesiunea 2. Clinic 2” organizată de Academia de Științe Medicale.
