Dintre toate tipurile de cancer, cel pulmonar omoară cei mai mulți oameni și cel mai rapid. În România, cancerul pulmonar rămâne cea mai întâlnită formă de cancer, circa 12.000 de cazuri noi/an, și cu cea mai mare mortalitate, înregistrându-se 10.779 decese (*Globocan 2020)
Participanții la webinarul Share Experience cu tema Cancerul pulmonar în România, organizat de Asociația Română pentru Cancere Rare, au identificat opt soluții pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților cu cancer pulmonar.
Cancerul pulmonar trebuie depistat în stadiu incipient, când pacientul are la dispoziție mai multe opțiuni de tratament. Acest lucru ar crește șansele de îmbunătățire a calității vieții pentru pacienți. Supraviețuirea la un an în cancerul pulmonar ajunge la 80% în cazul în care diagnosticarea se face la începutul bolii. Din păcate, în România acest lucru se întâmplă tardiv și de aceea supraviețuirea e la un nivel atât de scăzut.
Un program național de screening populational extins, cât și pentru cei cu factori de risc. „Avem aici ca exemplu Marea Britanie, care a făcut screening populațional la pacienții fumători (pacienții cu risc) și au identificat leziuni incipiente de cancer pulmonar care pot fi tratate mai bine și în proporție foarte mare pot fi curabile”, spune dr. Emilian Olteanu, medic anatomopatolog la spitalul Victor Babeș din Timișoara
Persoanele cu vârstă peste 45 de ani, în special fumătorii, ar trebui să meargă anual la un control de rutină la medicul pneumolog, chiar dacă nu prezintă simptome. „Pacienții ajung tardiv la medic și nu mai poți să faci tratament curativ care să-i vindece, iar supraviețuirea este extrem de redusă. Cei care sunt mari fumători, dar și persoanele sănătoase care au vârste peste 45-50 de ani trebuie să meargă la medicul pneumolog o dată pe an fără să aibă nimic. Cei care lucrează în mediul toxic, locuiesc în orașele foarte aglomerate sau la țară unde se încălzesc cu lemne, trebuie de asemenea să meargă la un control de rutină. Acest lucru ar crește foarte mult diagnosticarea precoce a cancerului pulmonar, iar dacă e depistat în faza operabilă se mărește și speranța de viață”, avertizează prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumologie, Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” București.
Specialiștii au solicitat înființarea unor centre regionale, cel puțin 10, de diagnostic și tratament oncologic supraspecializate și accesul neîngrădit al pacientului la aceste centre.
Educația medicală elementară ar ajuta la salvarea multor vieți. Sunt necesare programe de formare a tuturor specialiștilor, dar și a pacienților pentru a avea acces la îngrijire personalizată și o mai bună complianța la tratament.
Este necesar suportul social post-tratament, atât la cei cu boală incurabilă, cât și la cei aflați în remisie.
Pentru perioada 2021-2027 trebuie să să existe un management comun sau uniformizat al cancerului pe tot teritoriul Europei. Obiectivele generale vizează: un screening pentru grupul de persoane aflate la risc, un diagnostic precoce, tratament personalizat și îngrijire post tratament. „Aceste obiective generale urmează să fie realizate printr-o serie de direcții și măsuri strategice care pornesc de la identificarea centrelor de cancer disponibile în România în prezent și realizarea unor modele de hub de sănătate, adică acele centre care să permită testări suplimentare față de ceea ce putem în acest moment pentru a permite soluții de tratament multidisciplinar”, explică prof. dr. Maria Puiu, medic primar genetică medicală
În contextul actual, al pandemiei cu COVID-19, diagnosticarea cancerului pulmonar s-a făcut cu și mai mare întârziere, avertizează prof. dr. Ruxandra Ulmeanu care face un apel la vaccinarea anti-COVID-19. „O mare parte dintre pacienți nu au mai venit la control de frică. Dar, din fericire, ceea ce văd în prezent este că lumea începe să vină din nou la control și au început să înteleagă necesitatea de a te prezenta la medic. Că noi să nu fim blocați și să asigurăm diagnosticul corect, oamenii trebuie să înțeleagă că e foarte important să se vaccineze. Dacă se vor vaccine, nu va mai fi valul 15 sau 16 care ne va bloca cu totul și o să intrăm în normal, putând astfel să oferim un suport pentru toate bolile respiratorii”, spune medicul pneumolog.
Fumatul este unul din factorii de risc primordiali în cancerul pulmonar. În momentul diagnosticului, în jur de trei sferturi dintre pacienții cu cancer pulmonar se află în stadii avansate și metastatice, când nu se mai poate face un tratament curativ care să vindece boală, ci doar un tratament paliativ care să îmbunătățească viață.
Trei sferturi dintre pacienții cu cancer pulmonar sunt fumători. Ei consideră normal să tușească și să expectoreze, astfel că nu merg la control și trec 20-30 de ani până când sesizează anumite simptome.
Primul simptom îngrijorător care apare e oboseala, o toleranță scăzută la efort, dar și acesta poate fi pus uneori pe seama faptului că îmbătrânesc, amânându-se din nou vizita la medic.
Cei mai mulți dintre pacienți ajung la medic numai când lucrurile sunt foarte grave: dacă scuipă sânge, însă numai o cincime din cei care fac cancer pulmonar vor prezenta acest simptom. Alte simptome care îngrijorează sunt tusea persistența și chinuitoare, scăderea în greutate fără intenție, scăderea poftei de mâncare, dureri în piept. Diagnosticarea propriu-zisă se face prin bronhoscopie, o investigație relativ simplă care nu doare și nu lasă persoana investigată fără aer.
