Ziua Internațională de luptă împotriva cancerelor de sânge, marcată pe 26 mai 2023, a fost organizată în contextul în care, în România, nu există un program de screening pentru limfoamele maligne, mielomul multiplu sau pentru sindroamele mieloproliferative cronice și limfoproliferative cronice.
”La pacienții cu leucemie acută, în România, rata de mortalitate este nepermis de mare, incomparabilă cu cea din vestul Europei. Este o boală cu prognostic fatal peste tot, dar, la noi, mortalitatea este cu mult mai mare, din cauza infecțiilor și a hemoragiilor. Diagnosticul și tratamentul unui pacient cu leucemie acută reprezintă o provocare și am cerut să se creeze centre de referință în mai multe zone geografice. Momentan, cei mai mulți dintre pacienți sunt trimiși la București, unde există personal supraspecializat, însă intervine suprasolicitarea, epuizarea cadrelor medicale”, a avertizat prof. dr. Daniel Coriu, președinte Societatea Română de Hematologie (SRH).
Leucemiile acute au prognosticul cel mai sever dintre toate bolile hematologice maligne, iar mielomul multiplu este al treilea cel mai răspândit cancer de sânge, după limfomul non-Hodgkin și leucemia limfocitară cronică. Din păcate, mulți pacienți cu astfel de afecțiuni grave se prezintă la medicul hematolog în stadii avansate, din cauza diagnosticării târzii.
”În jur de 35 – 40% dintre pacienții cu mielom multiplu din România mor fără diagnostic, boala fiind asociată cu altă patologie (reumatismală, traumatică, oncologică) și, din păcate, 50 % din pacienți vin la noi în stadiul cel mai avansat. Am putea corecta aceste date prin introducerea în programul de prevenție și de screening a bolilor maligne a unei analize banale numite Electroforeză de proteine serice, al cărui cost nu este nicăieri mai mare de 110 lei. Totuși, această analiză nu este decontată”, a semnalat dr. Sorina Bădeliță, vicepreședinte SRH.
Potrivit acesteia, o mare problemă în România este că media de vârstă pentru apariția bolii este cu 10 ani mai mică decât media la nivel european. ”Căutăm acum mijloace prin care să facem un screening pe o populație țintă pe care o suspicionăm cu mielom multiplu- pacienții cu vârste între 45 și 65 ani. De asemenea, încercăm să atenționăm medici de familie în ceea ce privește existența acestei boli pentru a prescrie, măcar o dată la trei ani, această analiză electroforeză a proteinelor serice. 90% din posibilii pacienți cu mielom multiplu ar putea fi diagnosticați în stadii timpurii de boală și ar putea intra într-un program de urmărire, de suport”, a completat vicepreședintele SRH.
”În ultimii ani, avem posibilitatea să folosim foarte multe terapii noi, dar există încă un decalaj în capacitatea noastră de a face un diagnostic mai profund al acestor afecțiuni. Avem unelte cu care să lucrăm pe aceste tipuri de boli, numai că ne mai trebuie încă niște capacități de a folosi mai eficient aceste tratamente și nu mai trebuie capacitate organizatorică și umană pentru a putea acorda o îngrijire adecvată acestor pacienți, așa cum merită și pentru a le asigura și o calitate cât mai bună a vieții”, a declarat și prof. dr. Andrei Coliță, vicepreședinte SRH.
Resursa umană necesară pentru diagnostic este specializată prin cursurile Asociației Române de Citometrie, însă nevoia este mult mai mare. ”Ne-am dori ca acești specialiști pe care îi pregătim să îi regăsim în sistemul de diagnostic. Din păcate, cred că trebuie să realizăm, în momentul de față, nevoia de angajare de personal în sistemul sanitar. Aici trebuie să avem o prioritate, să ocupăm acele zone fierbinți unde avem nevoie de resursa umană specializată – asistente, infirmiere – pentru că, în lipsa lor, nu avem capacitatea de îngrijire și de internare a pacienților, ceea ce ne împiedică să ducem la bun sfârșit un act medical complet”, a menționat prof. dr. Horia Bumbea, vicepreședinte SRH și președinte Asociația Română de Citometrie. El a solicitat deblocarea posturilor în sistemul medico- sanitar, atrăgând atenția că au fost anulate concursuri care erau anunțate deja.
