România înregistrează rate ale mortalității prin cancer cu 48% mai mari decât media Uniunii Europene în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani.  

Rata mortalității în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost cu 64% mai mare decât media UE, și cu 27% în rândul femeilor. Rata de incidență a cancerului de col uterin (32,3 la 100 000 de femei) și rata mortalității (16,9 la 100 000) sunt cele mai ridicate din UE. 1 din 2 persoane bolnave de cancer din România este de vârstă activă, cu  impact major asupra pieței muncii.

În 2021, cancerul a provocat 46.779 decese și chiar dacă a devenit în acest an în contextul pandemiei a treia cauză principală de deces din România - după bolile cardiovasculare și bolile aparatului respirator, inclusiv COVID), este de așteptat să își reia rolul tradițional din anii pre-pandemici, redevenind 2-a cauză majoră de deces la populația din țara noastră. Astfel, conform datelor Institutului Național de Statistică, malignitățile au contribuit cu 14,0% la totalul deceselor din 2021, iar 3 din 10 pacienți care au pierdut lupta cu cancerul aveau 65 de ani.

În anul 2020, principalele cauze de mortalitate prin cancer au fost cancerul pulmonar (25%), cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, respectiv cancerul de sân (17.5%), cancerul colorectal, cancerul pulmonar și cancerul de col uterin în rândul femeilor. Datele Institutului Național de Sănătate Publică arată că județele cu cea mai ridicată rată de mortalitate prin cancer în 2020 au fost Tulcea, Buzău, Dâmbovița, Ialomița și Cluj2.

Mortalitatea prin cancer pe segmentul de vârsta 15 și 64 de ani este cu 48% mai ridicată în România comparativ cu media UE, conform celui mai recent Profil de țară privind cancerul realizat de OECD.1 În cazul bărbaților din acest segment de vârstă, sunt alarmante atât incidența, cât și mortalitatea prin cancere cu localizare nazo- și oro-faringiană, care sunt printre cele mai ridicate din UE. O situație similară întâlnim și în cazul femeilor din această grupă de vârstă, incidența și mortalitatea cancerului nazofaringian și al cancerului de col uterin fiind cele mai ridicate din Uniune.

Rata estimată a infecției cu HPV, standardizată în funcție de vârstă, arată că populația țării noastre este una dintre cele mai afectate populații naționale din UE27 (între 12,2 și 15,4 la 100 000 de locuitori)1, fapt ce se corelează cu incidența mare a formelor de cancer determinate de infecția cu Papilomavirusul Uman (HPV) observată în România.

Infecția cu virusul HPV este implicată în 99% din cazurile de cancer de col uterin. În plus, studiile din ultimii ani susțin rolul infecției cu HPV ca factor de risc important și pentru unele cancere din sfera ORL, mai ales pentru cele cu localizare orofaringiană (amigdale, partea moale a cerului gurii/palatul moale, baza limbii) ce sunt cauzate de infecția cronică cu HPV în proporție de 70%.

Suferinței imense provocată de cancer la nivel de individ i se adaugă impact societal important, deseori insuficient luat în calcul. Pierderile de productivitate cauzate de cancer produc în societate efecte de sărăcire pe multiple niveluri: indivizi, familii și societate în ansamblu[3]. Anual viețile afectate sau pierdute prin cancer înseamnă pierderi economice în economia țării atât prin afectarea productivității pacienților și a aparținătorilor care, cumulate, ajung în prezent până la 3% din PIB-ul României.

“România a făcut progrese în prevenirea, diagnosticarea și îngrijirea cancerului în ultimii cinci ani, inclusiv din perspectiva adoptării în consens a unui Plan național de prevenire și combatere a cancerului și prin creșterea accesului la tratamente considerate standard de îngrijire, iar reducerea mortalității prin cancer pulmonar este o primă dovadă în acest sens. Avem însă o cale lungă de parcurs pentru a reduce decalaje pe care pacienții oncologici din România le întâmpină în comparație cu pacienții din restul Europei.  Naționalitatea, vârsta, educația pentru sănătate, veniturile, locul în care trăim, nu trebuie să afecteze modul în care avem acces la servicii medicale, la prevenția și tratarea cancerului. Din acest motiv este nevoie să acționăm acum, să ne luam angajamentul ca societate că facem tot ce ține de noi pentru un viitor fără cancer. Același angajament ni-l dorim și din partea autorităților și al clasei politice, care trebuie să prioritizeze controlul acestei maladii care ne lovește atât individual, dar și la nivel de comunitate și societate”, afirmă Cezar Irimia, președinte FABC.