Aproximativ 2,3 milioane de cazuri noi de cancer diagnosticate la nivel mondial în 2024 – echivalentul a circa 12% din totalul cazurilor noi – au fost cauzate de infecții, potrivit unei noi analize realizate de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC).
Studiul, publicat în The Lancet Oncology, oferă cea mai amplă și actualizată evaluare a poverii globale a cancerului asociat infecțiilor. Analiza include agenți infecțioși suplimentari, precum HIV și poliomavirusul celulelor Merkel, precum și noi asocieri între infecții și cancer și noi tipuri de cancer atribuite unor infecții deja cunoscute ca fiind cancerigene.
Cercetătorii au estimat numărul cazurilor noi de cancer atribuibile celor 12 agenți infecțioși cunoscuți ca fiind cancerigeni pentru om: Helicobacter pylori, virusul papiloma uman (HPV), virusul hepatitei B (HBV), virusul hepatitei C (HCV), virusul Epstein–Barr (EBV), herpesvirusul asociat sarcomului Kaposi (KSHV), Schistosoma haematobium, virusul limfotrop al celulelor T umane de tip 1 (HTLV-1), Opisthorchis viverrini, Clonorchis sinensis, poliomavirusul celulelor Merkel și HIV.
Cea mai mare povară a cancerului asociat infecțiilor a fost atribuită H. pylori, care a fost responsabil pentru aproximativ 760.000 de cazuri de cancer în 2024. HPV s-a aflat foarte aproape, cu aproximativ 750.000 de cazuri.
Virusul hepatitei B a fost asociat cu aproximativ 360.000 de cazuri, virusul Epstein–Barr cu circa 260.000, iar virusul hepatitei C cu aproximativ 160.000 de cazuri.
Împreună, acești cinci agenți infecțioși sunt responsabili de aproape toate cazurile de cancer cauzate de infecții.
Analiza evidențiază și evoluția dovezilor științifice privind legătura dintre infecții și cancer. Virusul Epstein–Barr este în prezent a patra cauză infecțioasă de cancer la nivel mondial, înaintea HCV. Pe lângă rolul său în cancerul nazofaringian și în limfoame, dovezile recente indică o contribuție a EBV și la o parte dintre cazurile de cancer gastric.
Povara cancerelor asociate infecțiilor este distribuită foarte inegal la nivel mondial. Asia de Est a reprezentat 42% din totalul cazurilor de cancer atribuibile infecțiilor, în principal ca urmare a infecțiilor cu H. pylori și HBV.
O povară deosebit de ridicată a fost observată și în Africa subsahariană, unde principalele cauze au fost HPV și KSHV, cu un impact suplimentar al HIV.
Peste trei sferturi dintre cazurile de cancer asociate infecțiilor au apărut în țări cu venituri mici și medii, unde accesul la prevenție și tratament rămâne inegal.
„Rezultatele subliniază rolul major pe care controlul infecțiilor îl poate avea în reducerea poverii globale a cancerului”, a declarat dr. Harriet Rumgay, cercetătoare în cadrul Cancer Surveillance Branch al IARC și coautoare a studiului.
Potrivit acesteia, în ciuda progreselor în vaccinare și screening, cancerele asociate infecțiilor rămân o provocare majoră la nivel mondial, povara fiind disproporționat de mare în țările cu venituri mici și medii.
Potrivit IARC, majoritatea cancerelor asociate infecțiilor pot fi prevenite prin măsuri de sănătate publică deja disponibile. Printre acestea se numără vaccinarea împotriva HPV și HBV, testarea și tratamentul infecției cu H. pylori și al hepatitelor virale, prevenirea și îngrijirea persoanelor cu HIV, precum și programele de screening pentru cancerele asociate HPV.
Aceste intervenții sunt însă insuficient utilizate în multe regiuni ale lumii, din cauza unor bariere financiare, politice și legate de sistemele de sănătate.
IARC subliniază că reducerea numărului de cancere asociate infecțiilor va necesita atât extinderea strategiilor de prevenție deja disponibile, cât și investiții continue în noi instrumente de prevenție.
Un domeniu important îl reprezintă dezvoltarea unor vaccinuri împotriva EBV și a altor infecții care pot provoca cancer, pentru care în prezent nu există măsuri preventive eficiente.
„Această analiză actualizată arată că peisajul cancerelor asociate infecțiilor continuă să evolueze pe măsură ce avansează dovezile științifice”, a declarat dr. Gary Clifford, coautor principal al studiului. El a subliniat, de asemenea, importanța investițiilor în noi instrumente de prevenție, în special pentru infecții precum EBV, pentru care nu există încă vaccinuri eficiente.
