Interviu cu dr. Elisabeth Brumă, director Direcţia Reglementări şi Norme de Contractare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
Statisticile oficiale arată că în 2023, în România, s-au înregistrat 2.888 de cazuri noi de cancer de col uterin și 1.177 de femei au decedat, în ciuda faptului că acest tip de afecțiune ocologică este una dintre cele mai prevenibile. Specialiștii explică ce analize trebuie să facă femeile pentru a depista această boală, care sunt gratuite și cât ar trebui să dureze până la obținerea unui diagnostic complet. Dr. Elisabeth Brumă atrage atenția că numeroase analize necesare în cancerul de col uterin se decontează la nivel realizat, ceea ce înseamnă că unitățile medicale n-au nicio bază legală pentru a întârzia efectuarea acestora.
Cum pot fi accesate gratuit investigațiile de depistare precoce a cancerului de col uterin la femeile simptomatice atât de către persoanele asigurate, cât și de către cele neasigurate?
În cazul femeilor simptomatice, orice persoană, indiferent de statutul de asigurat, trebuie să cunoască faptul că pentru orice problemă medicală, cu unele excepții precum urgențele medico-chirurgicale și consultațiile pentru anumite afecțiuni nominalizate expres în Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru, trebuie să se adreseze medicului de familie.
Astfel, în cazul unor simptome de alarmă precum sângerări vaginale, secreții vaginale, dureri pelvine, hematurie, medicul de familie, în urma consultației în care interpretează aceste semne în context global acordând atenție inclusiv antecedentelor personale și heredo-colaterale, poate recomanda consultație de specialitate furnizată în ambulatoriul clinic de către medicul ginecolog și/sau investigații paraclinice uzuale. Aceste investigații uzuale, precum Hemoleucogramă completă, Electroforeza proteinelor serice, Creatinină serică cu estimarea ratei de filtrare glomerulară, Urocultură, Proteina C reactivă, Examene din secreţii vaginale, Examen citologic cervico-vaginal Babeș-Papanicolau, pot orienta în diagnosticul diferențial într-un context clinico-biologic specific fiecărei paciente.
Medicul de familie poate orienta pacienta către medicul de specialitate obstetrică-ginecologie din ambulatoriul clinic de specialitate, care, în afara analizelor uzuale poate decide că pacienta are nevoie de servicii diagnostice precum recoltare de material cervico-vaginal, colposcopie cu sau fără recoltare de material bioptic ce va fi trimis pentru examenul histo-patologic la laborator.
Atât medicul de specialitate obstetrică-ginecologie din ambulatoriul clinic de specialitate, cât și medicul de familie pot recomanda pacientei internare, în funcție de semnele și simptomele pe care le prezintă (spre exemplu simptome ce sugerează complicații precum limfedem al membrelor inferioare sau ureterohidronefroză), rezultatul investigațiilor sau al integrării contextului clinico-biologic.
Pentru un diagnostic complet și rapid al cancerului de col uterin, începând cu 1 iulie 2024, au fost introduse o serie de pachete standardizate de spitalizare de zi ce cuprind serviciile necesare pentru diagnostic, evaluarea extensiei cancerului de col uterin și evaluarea statusului clinico-biologic la pacienta cu cancer de col uterin în vederea stabilirii strategiei de tratament de către comisia multidisciplinară. Ete recomandat ca acestea să se realizeze într-un interval de 28 de zile calendaristice:
Care este situația în cazul femeilor care nu prezintă niciun simptom?
Pentru femeile asimptomatice, medicul de familie are posibilitatea de a recolta material celular cervico-vaginal, la femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 65 de ani inclusiv, conform metodologiei de screening pentru cancerul de col uterin, aprobată prin ordin al ministrului Sănătăţii. Medicul de familie ține evidența trimestrului şi anului corespunzător ultimei recoltări a materialului celular cervico-vaginal pentru testarea HPV sau examen citologic cervico-vaginal Babeş-Papanicolau, după caz.
Pentru depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin, femeile eligibile se pot adresa ambulatoriilor de specialitate care furnizează servicii medicale în scop diagnostic-caz, care sunt servicii standardizate ce includ consultații de specialitate obstetrică-ginecologie, apoi, în funcție de decizia medicală:
Atât pachetul de bază, cât și pachetul minimal în asistența medicală primară cuprind consultațiile de prevenție, care se acordă de către medicul de familie anual. În urma consultației, medicul de familie eliberează bilet de trimitere cu completarea câmpului corespunzător prevenţiei, doar pentru investigaţiile paraclinice apreciate a fi necesare urmare a acordării consultaţiei, corespunzătoare grupelor de vârstă şi sexului. Spre exemplu, între investigațiile de prevenție pentru femeile asimptomatice cu vârsta de 18 până la 65 de ani se regăsesc și examenul microscopic al secreţiei vaginale la femeile active sexual și testare HPV conform metodologiei de screening pentru cancerul de col uterin, aprobată prin ordin al ministrului Sănătăţii.
Atragem atenția că, în prezent, casele de asigurări de sănătate decontează la nivel realizat atât investigațiile de prevenție (pentru care medicul de familie bifează căsuța PREV corespunzătoare), cât și investigațiile pentru persoanele cu suspiciune de afecţiune oncologică (pentru care medicul de familie sau medicul de specialitate din ambulatoriul clinic bifează căsuța SO).
Ce se întâmplă după stabilirea diagnosticului?
Medicii de specialitate care urmăresc pacienții cu afecțiuni oncologice recomandă tratamentul și monitorizează evoluția pacienților conform protocoalelor terapeutice.
Investigaţiile paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, potrivit ghidurilor de practică medicală, aprobate prin ordin al ministrului Sănătăţii, necesare monitorizării pacienţilor diagnosticaţi cu boli oncologice (Monitor 2) se decontează la nivel realizat. Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2022 reglementează ca efectuarea investigaţiilor paraclinice necesare pacienţilor, în vederea monitorizării afecţiunilor oncologice, să se realizeze în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării acestora.
Referitor la investigațiile necesare, ce pot face pacienții cărora li se invocă faptul că nu mai sunt fonduri pentru decontare?
Astfel cum precizam mai sus, atât investigațiile necesare pentru diagnosticarea pacienților cu suspiciune oncologică (SO), cât și cele recomandate pentru monitorizarea afecțiunii oncologice (Monitor 2), precum și investigațiile de prevenție (PREV) se decontează la nivel realizat. Prin urmare, pacienților cărora furnizorii le comunică faptul că nu mai sunt fonduri pentru aceste tipuri de investigații le adresăm rugămintea de a sesiza de urgență casa de asigurări de sănătate cu care furnizorul are încheiat contract (informație afișată de furnizor în mod vizibil), pentru a interveni și a remedia imediat situația creată și pentru a aplica sancțiunile corespunzătoare, astfel încât să nu se mai repete astfel de situații.
De multe ori, în cazul afecțiunilor oncologice este nevoie de îngrijiri paliative. Cum pot beneficia gratuit asigurații cu cancer de col uterin de astfel de servicii și pe ce perioadă?
Recomandarea pentru îngrijiri paliative la domiciliu se face beneficiarilor de îngrijiri paliative prevăzuţi în Ordinul ministrului sănătăţii nr. 253/2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcţionare şi autorizare a serviciilor de îngrijiri paliative, cu modificările şi completările ulterioare și se eliberează atât de medicii de familie, cât și de medicii de specialitate din ambulatoriul clinic de specialitate în urma acordării unei consultații în cadrul căreia se constată nevoia acordării unor astfel de servicii, sau de medicii curanți din spital, la externare.
Durata pentru care un asigurat cu afecțiune oncologică poate beneficia de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu se stabileşte de medicul care a făcut recomandarea, dar nu mai mult de 180 zile de îngrijiri pe an. În cazul în care, conform nevoilor identificate de echipa multidisciplinară şi consemnate în planul de îngrijiri paliative la domiciliu, îngrijirile nu sunt acordate în zile consecutive, la calcularea celor 180 de zile se iau în calcul numai zilele în care s-au acordat îngrijirile.
Furnizorii de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu acordă servicii de îngrijiri paliative conform unui plan de îngrijiri stabilit de către medicul cu supraspecializare/competenţă/atestat în îngrijiri paliative care îşi desfăşoară activitatea la furnizorul de îngrijiri paliative la domiciliu, zilnic, inclusiv sâmbăta, duminica şi în timpul sărbătorilor legale.
Ritmicitatea acordării serviciilor de îngrijire paliativă la domiciliu se stabileşte pe baza protocolului de monitorizare în funcţie de nevoile pacientului identificate de echipa de îngrijire paliativă a furnizorului.
Un asigurat cu afecțiune oncologică poate beneficia de 300 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu şi îngrijiri paliative la domiciliu pe an.
