În timpul pandemiei de COVID-19, în cea mai mare parte a UE, programele de depistare a cancerului au fost în mare parte oprite sau încetinite. Potrivit comisarului european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, „în 2020, în primul an cu COVID, am pierdut aproximativ 420. 000 de vieți din cauza acestui virus. În același an, în 2020, cancerul a luat aproape de 3 ori mai multe -  1,3 milioane de vieți. Acestea nu sunt doar cifre sau statistici. În spatele acestor cifre se află povești personale, familii, prieteni. Astăzi știm că se estimează că unul din doi cetățeni ai UE va dezvolta cancer în timpul vieții. Se apreciază că, în timpul pandemiei, în Europa nu au fost efectuate 100 de milioane de teste de depistare a cancerului. Trebuie să acționăm acum! Pentru că, dacă nu acționăm acum, cancerul va deveni principala cauză de deces în UE până în 2035”. Trebuie să facem mai multe investigații și mai bune, atrage atenția Stella Kyriakides cu ocazia prezentării  cele mai noi abordări privind screening-ul cancerului în UE.

Testare pentru trei tipuri noi de cancere

Astfel, „propunem o abordare etapizată pentru introducerea testării cancerului de prostată, pulmonar și gastric. (…) acoperim 6 tipuri de cancer care, împreună, reprezintă aproape 55% din totalul noilor cazuri de cancer care se estimează că vor fi diagnosticate în UE în fiecare an și care provoacă peste 50% din decesele legate de cancer. Mai precis, propunem extinderea screeningului pentru cancerul de sân pentru femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani, pentru a include acum și femeile cu vârste cuprinse între 45 și 74 de ani. În plus, recomandăm imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) pentru femeile cu sâni foarte denși. De asemenea, recomandăm ca testarea pentru virusul papiloma uman (HPV) să aibă loc pentru femeile cu vârste cuprinse între 30 și 65 de ani, la fiecare 5 ani sau mai mult, pentru a depista cancerul de col uterin, în locul screeningului prin frotiu PAP. Pentru cancerul colorectal, recomandarea va introduce testarea de triaj la persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani prin teste imunochimice fecale pentru a determina urmărirea prin endoscopie și colonoscopie”, a declarat Stella Kyriakides într-o conferință de presă având ca subiect screening-ul cancerului în UE. În acest sens, se are în vedere „extinderea programelor de screening pentru cancerul pulmonar pentru fumătorii și foștii fumători cu vârste cuprinse între 50 și 75 de ani. Aceste programe sunt deja în curs de desfășurare în unele state membre. În al doilea rând, recomandăm punerea la dispoziție a testării antigenului specific prostatic (PSA) pentru cancerul de prostată la bărbații cu vârsta de până la 70 de ani, precum și a imagisticii prin rezonanță magnetică pentru monitorizare. Și, în cele din urmă, recomandăm, de asemenea, depistarea în locurile cu o incidență ridicată a cancerului gastric și cu rate ridicate de mortalitate”, a subliniat comisarul european.

Screening: acces, calitate și finanțare

În domeniul sănătății, accesul egal este un drept fundamental. Astfel, două principii-cheie care stau la baza noii  recomandări privind depistarea cancerului sunt accesul egal și calitatea screeningului. În ceea ce privește accesul, „este esențial să se asigure că grupurile vulnerabile, persoanele cu handicap sau cele care locuiesc în zone izolate au acces la serviciile de screening. Registrul de egalitate în domeniul cancerului ne va oferi o imagine mai bună a ceea ce există deja și a acțiunilor pe care trebuie să le întreprindem. Pentru a contribui la acest lucru, vom lansa în curând o campanie de comunicare pentru a sensibiliza adulții din categoriile defavorizate ale populației cu privire la necesitatea și beneficiile screeningului pentru cancer”, a declarat Stella Kyriakides. Referitor la calitatea screeningului, „vom actualiza orientările existente și vom elabora altele noi pentru noile tipuri de cancer pe care le avem în vedere. Programele de screening pentru populație trebuie să urmeze liniile directoare bazate pe dovezi și să aibă un control al calității. Sistemul de monitorizare sistematică și schimbul de date sunt esențiale pentru a asigura controlul calității. Solicităm statelor membre să raporteze cu privire la recomandare la trei ani de la adoptare și apoi la fiecare patru ani”, a subliniat Stella Kyriakides.

Lansarea unor programe organizate de screening pentru alte tipuri de cancer vor necesita schimbări și investiții. Astfel, în total, vor fi puse la dispoziție aproximativ 100 de milioane de euro din programul EU4Health și Orizont Europa. De asemenea,  „vom propune o finanțare suplimentară în cadrul programului EU4Health 2023. În plus, statele membre pot utiliza, de asemenea, fondurile alocate în cadrul politicii de coeziune, în special Fondul de dezvoltare regională și Fondul social european Plus, pentru a cofinanța o parte din investițiile și cheltuielile necesare”.

Depistarea cancerului salvează vieți. Putem vorbi de vindecare în urma depistării precoce în cazul anumitor tipuri de cancer. Este, în plus, o investiție, deoarece va duce la reducerea costurilor de sănătate. Contez pe statele membre să adopte recomandarea în Consiliu până în luna decembrie a acestui an și să ne sprijine în realizarea ambiției supreme a Planului european de combatere a cancerului, de a învinge cancerul, a declarat în finalul conferinței comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară.