Procentul femeilor care nu au făcut niciodată screening pentru cancerul de sân este de 70 de ori mai mare în România decât în Finlanda, a afirmat prof. dr. Csaba Laszlo Degi, președinte European Cancer Organisation (ECO).
În ceea ce priveşte screeningul pentru cancerul cervical şi colorectal, România este mult sub media Uniunii Europene.
"Avem nevoie de screening mai bun, avem nevoie de mai multe informaţii în ceea ce priveşte prevenţia. Şi, în mod sigur, avem nevoie de tratament egal pentru toate femeile din România, indiferent de situaţia lor materială. Cheia pentru a putea schimba situația stă în a lucra împreună. În ultimii ani, România împreună cu organismele europene, cum este European Cancer Organisation, a reuşit să dezvolte şi să înceapă implementarea Planului Naţional de Control al Cancerului. A apărut legea psiho-oncologiei. Au apărut legi care protejează aparţinătorii şi legi care oferă o siguranţă psiho-socială persoanelor afectate de cancer. Doar că inegalitățile sunt în continuare rampante, mai ales în ceea ce privește situația femeilor din România. Cancerul nu mai este o problemă exclusiv medicală, ci este o problemă a comunităților în care trăim”, a spus reprezentantul ECO în cadrul unui eveniment dedicat Zilei Mondiale de luptă împotriva cancerului.
Specialiștii în sănătate publică au atras atenția că avem nevoie de prevenție bazată pe evidențe științifice. ”Auzim din ce în ce mai des că există strategii preventive cu eficacitate dovedită științific, dar care nu ar merge în România. Trebuie să organizăm screeningul pe baze populaționale. În același timp, să fim conștienți că în spatele acestor programe de screening trebuie să avem clinici pregătite să preia în confirmare diagnostică și tratament toate pacientele care vor fi diagnosticate. Asistența medicală primară, medicii de familie sunt pilonul esențial al prevenției, dar sistemul de sănătate publică trebuie să vină cu acțiuni și strategii suplimentare care să le ia din cârcă toată încărcătura birocratică pe care o presupune prevenția, monitorizarea și urmărirea tuturor rezultatelor preventive”, a afirmat dr. Carmen Ungurean, șef secție boli netransmisibile, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
Potrivit acesteia, ”programele de screening sunt în curs de organizare, integrăm toate sursele de finanțare pe care le avem la îndemână. Deocamdată nu am utilizat decât fondurile europene. Fondul de coeziune nu mai finanțează, în actualul exercițiu financiar, decât servicii medicale pentru populația vulnerabilă, de aceea bugetele naționale vor trebui să suporte serviciile pentru populația non- vulnerabilă, pentru populația asigurată”.
Screening, vaccinare și protocoale de diagnostic și tratament
Printre cancerele care afectează femeile ponderea cea mai mare o au cel de sân şi cel de col uterin. Prof. dr. Patriciu Achimaș- Cadariu, membru al Comisiei pentru sănătate din Senat, a pledat pentru screening, dar şi pentru vaccinare împotriva HPV şi a hepatitei B.
"În măsura în care progresăm cu implementarea Planului Naţional de Control şi Combatere a Cancerului, trebuie să ne adresăm tot mai mult populaţiilor defavorizate, populaţiilor rome, populaţiilor aflate în zone cu acces dificil, care nu beneficiază de toate aceste intervenţii, şi, pe cale de consecinţă, sunt mult mai la risc decât populaţia aflată în urbanul mare. Profilaxia este minunată şi am învăţat cu toţii să vorbim despre ea, dar atâta vreme cât nu vom progresa cu educarea profesioniştilor pentru o stratificare corectă a leziunilor incipiente s-ar putea să ne trezim în situaţia în care vom greşi foarte mult acolo. Zilele acestea este o iniţiativă a Societăţii Române de Oncologie, care a creat grupuri de lucru ca şi consiliere pe lângă comisia de la minister, tocmai pentru a aduce la zi protocoalele de diagnostic şi tratament ale cancerelor din sfera genitală şi cancer mamar”, a afirmat senatorul.
