Numai screeningul organizat pe baze populaționale, cel care oferă acces tuturor persoanelor eligibile în mod sistematic, este cel care are impact asupra incidenței și mortalității specifice, atrage atenția dr. Carmen Ungurean, expert sănătate publică, coordonator prevenție și screening, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Potrivit acesteia, cele mai bine fundamentate programe de screening, în ceea ce privește eficacitatea în reducerea mortalității și morbidității, sunt pentru cancerul de col uterin, de sân și colorectal.

Din dovezile existente până în prezent, care sunt patologiile în care screeningul are cele mai valoroase rezultate?

Screeningul are cele mai valoroase rezultate în patologiile în care:

• există o perioadă preclinică detectabilă;
• testele disponibile au o acuratețe acceptabilă (sensibilitate și specificitate adecvate), adică aceste teste sunt capabile să detecteze în mod real atât persoanele sănătoase, dar, în egală măsură și persoanele la risc sau chiar cu stadii incipiente de boală. Cu alte cuvinte, proporția de rezultate fals negative care să ducă la investigații nenecesare și să provoace anxietate pacienților, dar și cea a rezultatelor fals pozitive care să inducă pacienților o falsă siguranță că nu sunt bolnavi, sunt în paramentri adecvați.
• tratamentul inițiat precoce influențează pozitiv prognosticul;
• povara bolii asupra populației este semnificativă.

Prin urmare, nu orice boală poate face obiectul unui program de screening, ci numai acele patologii pentru care evidențele arată că screeningul este eficace și cost-eficient.

Însă ce este foarte important de subliniat este că testul de screening NU este un test diagnostic, un rezultat pozitiv trebuie urmat de investigații pentru confirmarea diagnostică și, condiție obligatorie, preluare în tratament în cazul unui diagnostic confirmat.

De asemenea este important de știut că aceste teste de screening trebuie repetate la intervale de timp, stabilite în funcție de perioada de evoluție a bolii și că numai  screeningul organizat pe baze populaționale, cel care oferă acces tuturor persoanelor eligibile în mod sistematic este cel care are impact asupra incidenței și mortalității specifice. De altminteri, toate ghidurile și recomandările internaționale descurajează în mod explict aplicarea testelor de screening în mod oportunist, datele rezultate din monitorizarea acestui tip de screening arată foarte clar că screeningul oportunist nu are efect asupra creșterii supraviețuirii.

Conform dovezilor existente până în prezent, cele mai bine fundamentate programe de screening, în ceea ce privește eficacitatea în reducerea mortalității și morbidității, sunt pentru următoarele patologii:

1. Cancerul de col uterin
   • Test de screening: testare primară HPV și triaj citologic în cazul depistării unei infecții cu tulpini HPV de risc înalt oncogenic;
   • Populație țintă: femei cu vârsta cuprinsă între 25 și 65 de ani.
   • Eficacitate: reducerea semnificativă a incidenței și mortalității prin depistarea și tratarea leziunilor precanceroase.
2. Cancerul de sân
   • Test de screening: mamografie, urmată de evaluare ecografică și puncție biopsie, acolo unde este cazul;
   • Populație țintă: femei cu vârsta între 50 și 69 de ani.
   • Eficacitate: reducerea mortalității prin cancer mamar, în special în rândul femeilor aflate în grupa de vârstă menționată.
3. Cancerul colorectal
   • Test de screening: test pentru hemoragii oculte în materii fecale (FIT) sau colonoscopie la persoanele cu risc înalt de cancer colorectal.
   • Populație țintă: adulți între 50 și 74 de ani.
   • Eficacitate: reducerea atât a incidenței, cât și a mortalității, prin depistarea și îndepărtarea polipilor precanceroși.

În afară de aceste tipuri de cancer, există și alte domenii în care screeningul este eficient, dar doar în contexte și populații selectate:

4. Anevrismul de aortă abdominală
   • Test de screening: ecografie abdominală.
   • Populație țintă: bărbați cu vârsta de 65 de ani, fumători actuali sau foști fumători.
   • Eficacitate: reducerea mortalității prin ruptura de anevrism.
5. Retinopatia diabetică
   • Test de screening: fund de ochi (fotografie retiniană).
   • Populație țintă: persoane cu diabet zaharat.
   • Eficacitate: prevenirea pierderii vederii prin depistare și tratament precoce.
6. Hipertensiunea arterială și dislipidemia (screening oportunist sau sistematic, în funcție de context)
   • Populație țintă: adulți >18 ani (pentru tensiune), adulți >40 ani (pentru colesterol).
   • Eficacitate: prevenirea bolilor cardiovasculare prin intervenții precoce.

Aceste recomandări sunt susținute de organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS), United States Preventive Services Task Force (USPSTF), și European Commission Initiative on Breast Cancer, Colorectal and Cervical Cancer Screening (ECIBC, ECICRC, ECICvC), care fundamentează ghidurile pe baza unor dovezi solide provenite din studii clinice și meta-analize.

În anul 2022, Recomandarea Consiliului privind consolidarea prevenirii prin depistare timpurie: O nouă abordare a UE privind screeningul pentru depistarea cancerului a introdus trei noi cancere care pot face obiectul unui program de screening: cancerul pulmonar, cancerul de prostată și cancerul gastric (în țările cu incidență ridicată a cancerului gastric). Însă, aceste trei noi programe sunt abia la început, nu există încă ghiduri de asigurare a calității serviciilor de testare și diagnostic și trebuie pilotate mai întâi pentru fezabilitate. Comisa Europeană, ca parte importantă a Planului European de Cancer, a inițiat grupurile de experți de la nivelul Statelor Membre care să elaboreze ghidurile de asigurare a calității programelor de screening pentru aceste trei noi cancere recomandate, însă va mai dura până se va obține consensul specialiștilor privind metodologia de screening care să asigure optimizarea beneficiilor și minimizarea riscurilor. Pentru că, să nu uităm, programele de screening vizează populații aparent sănătoase, fără semne și simptome de boală.

Care este situația proiectului de screening pentru cancerul bronhopulmonar?

Proiectul de screening pentru cancerul bronhopulmonar este în faza de evaluare pentru aprobarea finanțării prin Programul Sănătate. Este un demers care a început în anul 2024 și pe care sperăm să-l vedem încheiat cât mai curând. Este un proiect predefinit, beneficiarul fiind Institutul de Pneumologie ”Marius Nasta”, în parteneriat cu UMF ”Carol Davila”, INSP, Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate și Asociația Română Anti-SIDA.

Cum putem crește încrederea populației în recomandările medicilor privind participarea la programele de screening?

Aceasta este o întrebare deloc ușoară.

Încrederea se construiește prin transparență, comunicare empatică, coerență instituțională și prin demonstrarea clară a beneficiilor screeningului. Există, ca și în cazul programelor de screening, un număr de piese de puzzle care trebuie să se articuleze între ele, astfel încât să se construiască marea planșă a încrederii.

• În primul rând este nevoie de consolidarea relației medic-pacient  printr-o comunicare clară, empatică și onestă care să explice beneficiile limitele și eventualele riscuri ale screeningului. Trebuie să avem răbdare cu oamenii. Screeningul vizează oameni sănătoși, sau aparent sănătoși, teoretic fără motiv de a merge la medic, oamenii se tem de investigații medicale, se tem de un eventual rezultat nefavorabil. Trebuie să le explicăm cu răbdare, să-i consiliem și să combatem miturile, să le alungăm temerile și mai ales, să nu-i blamăm dacă nu acceptă chiar pe loc. Educarea și conștientizarea populației este un proces care se construiește în timp.

• Apoi, pe lângă comunicarea individuală medic-pacient, trebuie campanii de informare cu mesaje clare, consecvente și susținute din partea autorităților și societăților medicale. Aceste campanii trebuie să răspundă nevoilor de informare ale populației, să utilizeze canale multiple de diseminare, acele canale cel mai acceptate de populație și sunt complementare comunicării individuale. Este de asemenea important ca aceste campanii să aibă la bază studii de cunoștințe și atitudini ale diverselor categorii de populație, astfel încât să se poată elabora mesaje adpatate nevoilor de informare, nivelului de educație și înțelegere și, foarte important, să fie bazate pe respectul pentru cultura și credințele acestor grupuri.

• În al treilea rând, campaniile de informare trebuie să fie dublate de existența serviciilor medicale și de accesibilitatea acestora. Este nevoie de servicii de calitate, accesibile. Recomandarea screeningului în mod sistematic în cadrul consultațiilor uzuale, în special de către medicul de familie, reducerea barierelor logistice (programare facilă, apropierea geografică, costuri zero), astfel încât recomandarea medicală să poată fi urmată cu ușurință și feedback pozitiv rapid: informarea pacientului că a procedat corect venind la screening și menținerea unui dialog deschis pentru rezultate și pașii următori.

• Nu în ultimul rând, e nevoie de colaborare cu ONG-uri și rețele comunitare, care pot acționa ca punte de încredere între sistemul medical și populație, implicarea liderilor locali, religioși, educaționali sau culturali pentru a valida importanța screeningului în comunitățile lor și diseminarea poveștilor reale de succes ale pacienților care au beneficiat de screening, prezentate în mod autentic și empatic, sunt elemente care pot contribui la creșterea încrederii populației în beneficiile prevenției.

Încrederea nu se impune, ci se câștigă prin consecvență, comunicare onestă și acțiuni concrete care demonstrează respect față de populație. Nu cred în facerea de bine cu forța, nu cred în abordarea cu superioritate a populației - ” noi știm mai bine ce este bine să faci” - nu cred în constrângeri. Populația trebuie să ne fie partener în acest demers, trebuie educată cu răbdare și respect astfel încât oamenii să ia decizia participării la screening în cunoștință de cauză și convinși fiind că au luat-o pe cea corectă. Este mult mai probabil ca o populație informată, susținută și tratată cu respect să accepte și să urmeze recomandările medicale legate de screening.

Despre apelurile lansate recent în România și despre condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca populația să aibă acces la programe eficiente de screening puteți citi în interviul ce va apărea în ediția print iulie/august 2025 a revistei Politici de Sănătate.