Proiectul CLARA (Controlul cancerului de col uterin prin acces echitabil la servicii de calitate), coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, urmărește să pună bazele unui program organizat de screening pentru cancerul de col uterin, cu accent pe accesul femeilor vulnerabile la testare, monitorizarea rezultatelor și asigurarea traseului de la depistarea leziunilor precanceroase până la diagnostic și tratament.

Proiectul, finanțat din fonduri europene, are ca ținte informarea a 271.556 de femei, testarea unui număr cu 20% mai mic și formarea a 700 de specialiști până în 2029.

Prof. dr. Elvira Brătilă, manager proiect, a subliniat că un program de screening funcțional nu înseamnă doar testarea unui număr cât mai mare de femei, ci și existența unui sistem care să permită urmărirea pacientelor, evaluarea calității serviciilor și verificarea accesului la investigațiile și tratamentele necesare. Printre componentele centrale ale proiectului se numără realizarea Registrului Național de Screening și dezvoltarea unei rețele de nouă centre regionale de prevenție.

Peste 271.000 de femei vizate, cu prioritate pentru populațiile vulnerabile

Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Sănătate și are o valoare de 48 de milioane de euro, cu o contribuție de 15% din bugetul național și de 3% din partea beneficiarului.

Grupul-țintă cuprinde 271.556 de femei care urmează să fie informate, proiectul având ca obiectiv testarea unui număr cu 20% mai mic. De asemenea, sunt prevăzute formarea a 700 de specialiști și dezvoltarea infrastructurii necesare desfășurării screeningului până în 2029.

Intervențiile se adresează în special femeilor din comunități vulnerabile, care întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor medicale din cauza distanței, a lipsei informațiilor sau a altor bariere. Informarea și mobilizarea acestora sunt realizate cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale partenere, între care Asociația Moașelor Independente și Coaliția organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

Un obiectiv important îl reprezintă și formarea personalului medical, mediu și non-medical, astfel încât acesta să poată explica femeilor necesitatea screeningului și avantajele depistării leziunilor în stadii incipiente.

„Universitățile de Medicină nu trebuie să fie doar instituții care pregătesc viitorii profesioniști din sistemul de sănătate, ci și instituții care contribuie activ la transformarea acestuia. Formăm medici, asistenți medicali, farmaciști, cercetători și viitori lideri în sănătate, dar avem și responsabilitatea de a transforma cunoașterea științifică în beneficii concrete pentru populație, în special în domeniul prevenției, una dintre direcțiile pe care dorim să le dezvoltăm tot mai mult. Consider că educația medicală trebuie să acorde o atenție sporită prevenției, comunicării cu pacientul și înțelegerii inegalităților în accesul la serviciile de sănătate. Viitorul medic trebuie să știe nu doar să diagnosticheze și să trateze, ci și să explice, să convingă, să educe și să câștige încrederea pacientului. Uneori, cea mai importantă intervenție medicală începe cu o conversație care convinge o persoană să participe la un program de screening. Îmi doresc ca această colaborare să continue și după încheierea finanțării. Adevărata performanță a unui proiect european nu se măsoară doar prin ceea ce reușește să realizeze în perioada de implementare, ci și prin ceea ce rămâne funcțional după finalizarea lu”, a afirmat prof. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București.

Registrul Național de Screening, pentru urmărirea pacientelor până la tratament

Una dintre componentele esențiale ale proiectului este realizarea Registrului Național de Screening pentru cancerul de col uterin. Acesta ar urma să permită atât evaluarea numărului de femei testate, cât și urmărirea parcursului medical al celor care au rezultate pozitive.

Registrul este conceput pentru a integra etapele succesive ale programului: informarea femeilor, recoltarea probelor pentru testarea HPV, înregistrarea rezultatelor și stabilirea conduitei ulterioare în funcție de acestea. Pentru femeile cu rezultate pozitive, sistemul va permite urmărirea investigațiilor suplimentare, a biopsiei, a deciziei terapeutice și a monitorizării ulterioare.

Traseul va ține cont inclusiv de tipul HPV identificat, cu diferențierea rezultatelor pozitive pentru tulpinile 16 și 18 față de celelalte tulpini. Un alt element urmărit va fi intervalul dintre comunicarea rezultatului testului și efectuarea investigațiilor necesare.

Dezvoltarea registrului presupune și realizarea infrastructurii informatice, asigurarea suportului tehnic pentru personalul care introduce datele și stabilirea unor mecanisme de control al calității. Modulele informatice sunt în curs de dezvoltare, iar colaborarea cu Institutul Național de Sănătate Publică este considerată importantă pentru finalizarea și implementarea sistemului.

Nouă centre regionale de prevenție și o rețea de testare la nivel național

Proiectul prevede funcționarea a nouă centre regionale de prevenție: cinci centre nou-înființate și patru centre existente, care urmează să fie operaționalizate sau dezvoltate în cadrul programului.

Cele cinci centre regionale de prevenție nou înființate vor fi la: București - Institutul de Oncologie ”Prof. dr. A. Trestioreanu” și Spitalul Clinic CF2, Timișoara- Spitalul Clinic Municipal de Urgență, Craiova- Spitalul Județean de Urgență și Constanța- Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf. Apostol Andrei”.

Cele patru centre de prevenție existente sunt la Institutul de Oncologie ”Prof. dr. Ion Chiricuță Cluj Napoca, Institutul Regional de Oncologie Iași, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș și Spitalul Județean de Urgență Pitești.

Centrele vor beneficia de echipamente și de proceduri de organizare și funcționare, iar partenerii proiectului își dezvoltă rețele de colaboratori pentru identificarea, informarea și testarea femeilor din comunitățile pe care le deservesc.

Obiectivul este ca femeile să poată accesa screeningul prin intermediul acestei rețele, iar probele să fie direcționate către laboratoarele în care se realizează testarea. Integrarea centrelor în registrul național va permite urmărirea rezultatelor și evaluarea activității desfășurate în diferite zone ale țării.

Pe lângă dezvoltarea centrelor, proiectul include actualizarea metodologiei de screening, elaborarea programelor de formare profesională, dotarea laboratoarelor și asigurarea respectării standardelor europene de calitate. Este prevăzută și dezvoltarea unui call-center pentru femeile care au nevoie de informații despre screening și accesarea serviciilor.

O altă direcție vizează evaluarea acceptabilității testării HPV prin auto-recoltare (self-sampling), ca posibilă soluție pentru femeile care locuiesc în zone greu accesibile sau întâmpină dificultăți în deplasarea către centrele de testare.

Accesul la testare, o condiție pentru un screening eficient

Prof. dr. Elvira Brătilă a atras atenția și asupra necesității simplificării accesului la testarea HPV. Aceasta a susținut includerea testului HPV în lista investigațiilor paraclinice, astfel încât femeile să nu fie nevoite să se adreseze unei unități spitalicești pentru a beneficia de testare în regim de spitalizare de zi.

”Este important să vorbim despre HPV și în rândul bărbaților, nu doar al femeilor. Mă adresez în special tinerilor și mamelor, cărora le recomand să își educe atât băieții, cât și fetele cu privire la prevenirea infecției cu HPV. De ce spun acest lucru? Pentru că, după primul contact sexual, peste 60% dintre adolescente trec prin infecția cu HPV”, a  explicat prof. dr. Adrian Streinu- Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senatul României.

Proiectul urmărește ca informarea, testarea, diagnosticarea și tratamentul să funcționeze ca etape integrate ale aceluiași program. În acest sens, echitatea în accesul la servicii preventive trebuie să fie un principiu de organizare, nu doar un obiectiv declarat. Pentru finalul anului în curs, țintele prezentate sunt informarea a 3.251 de persoane și testarea a 1.801 de femei din populații vulnerabile.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) urmărește extinderea accesului la testarea HPV și evaluarea eficienței mecanismelor actuale de decontare. Introducerea testării HPV în anexă, care permite acordarea acesteia în ambulatoriu și în spitalizarea de zi, nu a dus încă la utilizarea așteptată. În ultimele trei luni, rata investigațiilor decontate a fost de 86%, potrivit datelor prezentate de Larisa Mezinu- Bălan, vicepreședinte CNAS.

”În cazul testării Babeș-Papanicolau, rezultatele sunt mai bune: în 2025, aproximativ 200.000 de femei au beneficiat de testare decontată prin asigurările de sănătate. CNAS analizează și posibilitatea introducerii unor criterii de eligibilitate pentru laboratoarele care efectuează testări HPV în ambulatoriu și în spitalizarea de zi, dacă mecanismul actual nu se dovedește eficient. Scopul este verificarea calității analizelor și reducerea riscului de rezultate fals pozitive, care pot afecta pacientele. În ceea ce privește finanțarea serviciilor oncologice, în 2025 au fost alocate 12,7 miliarde de lei din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului. Din această sumă, aproximativ 10 miliarde de lei au revenit Programului Național de Oncologie, care include și testarea genetică pentru personalizarea tratamentului, iar peste 2 miliarde de lei au susținut serviciile de depistare timpurie și prevenție”, a afirmat reprezentanta CNAS.

Prin dezvoltarea registrului național, a centrelor regionale și a rețelelor locale de testare, proiectul își propune să creeze premisele unui program de screening care să poată fi monitorizat și evaluat în mod constant, cu posibilitatea urmăririi femeilor de la prima testare până la stabilirea diagnosticului și accesul la tratamentul necesar.