Cancerul de col uterin (CCU) este cel mai frecvent întâlnit la femeile care se încadrează în grupele de vârstă 15 – 44 de ani. În 2018, incidența CCU se situează pe locul 4 în lume, iar mortalitatea reprezintă a treia cauză de deces prin cancer la femei. România se află într-o situație nefavorabilă, cu incidență și mortalitate de aproape 3 ori mai mari față de media europeană (32,98/100.000 vs 13,4 incidența și 10,9/100 000 vs 3,4 mortalitatea). Dintre toate formele de cancer, cel de col uterin s-a dovedit a fi cel mai eficient controlat prin intermediul screening-ului. La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, în urma programelor de prevenție coerente, consecvente și comprehensive. Aplicate împreună, vaccinarea și screening-ul specifice reprezintă strategia optimă de protecție împotriva cancerului de col uterin. Astfel, incidența acestuia poate fi redusă cu până la 80% ca urmare a programelor de screening la nivel populațional, însă acest indicator poate fi atins prin calitatea proceselor începând cu invitarea populației și până la monitorizarea și evaluarea programului. Principalul obiectiv al programelor de screening pentru cancerul de col uterin este de a reduce mortalitatea cauzată de această boală și incidența bolii invazive. Potrivit raportului de cercetare Analiza subprogramului de prevenție și depistare precoce a cancerului de col uterin în rândul femeilor din România (2012-2018), realizat în cadrul poiectului ”ReFormarea și Eficientizarea Managementului Oncologic în România (reFEM-Onco-Ro)”, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, au fost identificate 6 dimensiuni care trebuie să fie integrate în programul național de screening pentru cancerul de col uterin.

1. Accesibilitate - Pentru ca programul să își atingă obiectivele este relevant ca acesta să ajungă la populația feminină care are cea mai mare nevoie de screening în regim gratuit, respectiv femeile cu statut socio-economic scăzut, aparținând unor minorități etnice, sexuale etc., femei care nu sunt asigurate.
2. Calitatea - Asumarea unor indicatori calitativi, nu cantitativi, pentru că trebuie avut în vedere că rezultatul imediat al unui astfel de program este creșterea incidenței cancerului de col uterin (în forme mai ușoare) și scăderea incidenței stadiilor 2+ (forme mai grave). Astfel, trebuie asigurată urmărirea calității recoltării și interpretării rezultatelor.
3. Complementaritate - Includerea testării HPV în programul de screening va îmbunătăți prevenția și depistarea precoce a cancerului de col uterin.
4. Promovare - Realizarea de campanii de informare la nivel național care să stimuleze participarea grupului țintă în cadrul programului.
5. Claritate și simplificare - Una dintre metodele prin care poate fi asigurată simplificarea este stabilirea unei unități la nivel național responsabilă de program care să asigure mediatizarea programului către toată populația eligibilă prin informări oficiale primite acasă.
6. Sustenabilitate financiară - Este relevant ca programarea financiară să fie realizată pentru 5 ani pentru a evita situațiile în care nu sunt alocați bani suficienți pentru a acoperi țintele anuale stabilite.

Surse:

https://fundatiarenasterea.ro/wp-content/uploads/2020/09/Raport-cercetare_final.pdf

https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2019/01/2-Analiza-de-situatie-SEPCCU-2019-final-ian.pdf