În plus, aproape 12% din noile cazuri de cancer descoperite și diagnosticate în UE sunt cazuri de cancer bronhopulmonar, a atras atenția europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, energie și cercetare (ITRE) și al Intergrupului de luptă împotriva cancerului.
Aceste cifre au determinat autoritățile europene să modifice recomandările de screening, astfel încât cancerul bronhopulmonar să fie inclus în programele naționale. Potrivit specialiștilor români, pentru a realiza un program de screening pentru cancerul bronhopulmonar este necesară o rețea națională de centre de expertiză, dar și resursă umană suficientă și pregătită.
”Avem nevoie de o rețea națională de centre de expertiză, cu radiologie low dose CT cu minimum 128 detectori și pneumologie intervențională. Ar trebui să existe cel puțin un centru de expertiză în fiecare reședință de județ și cel puțin trei centre în București. Centrele trebuie să fie dotate atât ca platou tehnologic, cât și ca resursă umană. În aceste centre se poate face screeningul populației la risc de a dezvolta cancer pulmonar (în speță pacienți mari fumători, peste 20 pachete an, cu vârsta de peste 50 ani) în așa fel încât să se surprindă în stadiu incipient un astfel de cancer. Decontarea trebuie asigurată printr-un program național de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății. Depistat în stadi incipiente, cancerul pulmonar este curabil chirurgical, minim invaziv”, a explicat dr. Liviu Mugurel Bosînceanu, medic primar chirurgie toracică, președintele Comisiei Multidisciplinare de Chirurgie Oncologică din Ministerul Sănătății.
Diagnosticul în cancerul bronhopulmonar este apanajul pneumologilor, însă este necesară o colaborare deschisă cu mai multe categorii de specialiști implicați în managementul bolii. ”Când vorbim de diagnostic avem nevoie, pentru prelucrarea probelor prelevate (prin puncție CT sau prin bronhoscopie), de laboratoare dotate de anatomie patologică și de testări moleculare. Este obligatorie colaborarea interdisciplinară - medicii radiologi, pneumologi și intervenționiști, alături de specialiștii în chirurgie toracică și medicii oncologi”, a atras atenția prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Secțiunii de Cancer Pulmonar a Societății Române de Pneumologie.
În ceea ce privește centrele în care sunt preluate cancerele bronhopulmonare, acestea ar trebui să răspundă unor criterii de calitate. ”Un centru, indiferent de specialitatea lui (anatomie patologică, genetică medicală, oncologie medicală, chirurgie oncologică, oncolgie), implicat într-o anumită etapă din diagnosticul și tratamentul cancerului, trebuie să respecte niște criterii foarte clare de calitate. În felul acesta, se va realiza și o ierarhizare a acestor centre. Ne dorim ca pacienții noștri să beneficieze de servicii de cea mai înaltă calitate”, a afirmat conf. dr Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății.
”Această grupare a experților în marile centre cu toate specialitățile poate fi o soluție, dar trebuie să creștem în mod special accesul la diagnostic în colțurile îndepărtate ale țării, iar adresabilitatea la acești experți să fie pentru momentul intervenției precoce. Nu în ultimul rând, trebuie să cuplăm aceste tipuri de asistență cu paliația, deoarece pacientul cu cancer bronhopulmonar nedepistat la timp vine în stadii avansate ale bolii. Este nevoie de creșterea numărului de specialiști și a dotărilor”, a completat și prof. dr. Florin Mihălțan, directorul Școlii de pregătire postuniversitară a Societății Române de Pneumologie.
