Mortalitatea cauzată de toate tipurile de cancer a reprezentat unul din șase decese (16,7 %) în România în anul 2020. Cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces, urmat de cancerul colorectal și cancerul de sân.
Conform estimărilor Joint Research Centre pe baza tendințelor de incidență din anii anteriori, peste 100.000 de noi cazuri de cancer erau estimate în România pentru 2022. În ceea ce privește incidența cancerului, se preconiza că ratele de cancer vor fi mai mici decât cele medii ale UE atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Principalele localizări ale cancerului preconizate în rândul bărbaților erau prostata (20 %), cancerul pulmonar (15 %) și cancerul colorectal (15 %), în timp ce în rândul femeilor se așteptau cancerul de sân să fie principala localizare a cancerului (28 %), urmat de de cancerul colorectal (12 %) și de cancerul de col uterin (8 %).
Serviciile de screening nu sunt complete
Cancerul pulmonar și cel colorectal sunt cele două cauze principale de deces din cauza cancerului care poate fi prevenit în România. Ratele de mortalitate pentru cancerele de vezică urinară, pancreatic, de prostată, de sân, de ficat și colorectal au crescut între 2011 și 2019, în timp ce s-a înregistrat o ușoară scădere a ratei de mortalitate pentru cancerul pulmonar (OCDE, 2023). Datele privind îngrijirea cancerului în general, inclusiv în ceea ce privește calitatea, lipsesc în România - majoritatea registrelor active de cancer din țară nu colectează date în mod regulat, ceea ce face dificilă identificarea lacunelor în ceea ce privește acoperirea screeningului și inegalitățile între grupurile de populație, precum și pentru a colecta informații privind calitatea și siguranța măsurătorilor. Autorii raportului notează că „ finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență va fi folosită pentru a contribui la digitalizarea sectorului de sănătate din România (și a sectorului public în general); acest lucru ar trebui să contribuie la creșterea eficienței viitoare a colectării și analizei datelor privind cancerul.”
Datele furnizate de Sondajul european de sănătate prin interviu (EHIS) în 2019 arată că doar 9,2% dintre femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani din România au raportat participarea la screeningul pentru cancerul de sân în ultimele două ani, în timp ce media UE a fost de 65,9 %. În mod similar, 25,3% dintre femeile cu vârste cuprinse între 20 și 69 de ani din România au raportat efectuarea unui screening pentru cancerul de col uterin în ultimele 24 de luni - sub media UE de 59,9 % -, în timp ce 4,3% din populația României cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani a raportat efectuarea unui screening pentru cancerul colorectal, comparativ cu media UE de 33,4 %. Românii cu venituri mai mari sunt mult mai predispuși să acceseze screeningul pentru cancer decât cei cu venituri mai mici, în special pentru screeningul în cancerul de col uterin.
Stimularea depistării precoce
Adoptat în noiembrie 2022, Planul Național de Combatere și Control al Cancerului (PNCC) își propune să garanteze o abordare integrată și multidisciplinară a tratamentul cancerului, inclusiv o reproiectare a traseului pacientului. Acesta include un fond de inovare în domeniul sănătății pentru a oferi servicii integrate de sprijin (inclusiv consiliere psihologică, paliativă și de nutriție) și să dezvolte noi strategii de prevenire a cancerului. Normele de implementare a planului sunt în curs de elaborare și urmează să fie pus în aplicare între 2023 și 2026.
Datele și informațiile se regăsec în Romania Country Health Profile 2023, care prezintă profilul de sănătate al țării, parte a Raportului privind starea sănătății în UE - un parteneriat între Comisia Europeană, Divizia de sănătate a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate, finanțat prin programul EU4Health.
Profilul de sănătate al României este disponibil aici.
