„Pentru a contribui la eficacitatea planului, pledăm pentru crearea unui Institut European Virtual pentru Cancer, cu trei obiective principale: să coordoneze cele 27 de programe naționale de combatere a cancerului; să elaboreze recomandări, criterii de acreditare și priorități de formare și să găzduiască centrul de cunoștințe despre cancer (responsabil de campaniile de prevenire, de înregistrarea inegalităților și de comunicarea către public). Bugetul planificat de 4 miliarde de euro nu poate proveni doar din programul EU4Health, ci trebuie să fie susținut de alte instrumente bugetare, cum ar fi Orizont Europa, Europa digitală și Fondul de coeziune. Pentru a încuraja o abordare paneuropeană, recomandăm ca nu mai mult de o treime din acest buget să fie alocată direct statelor membre ale UE. Planul european de Combatere a cancerului ar trebui să fie primul pas către o adevărată Uniune Europeană a Sănătății”, a subliniat Véronique Trillet-Lenoir.
Complexitatea cancerului și a căutării de soluții va avea nevoie de o abordare coordonată, paneuropeană și de o finanțare pe măsură.
Chiar dacă ratele de mortalitate au scăzut ușor ca urmare a campaniilor de screening și a inovațiilor terapeutice, numărul total de cazuri de cancer diagnosticate este în urcare, în special ca urmare a creșterii speranței de viață; într-adevăr, aproape trei sferturi din toate diagnosticele de cancer din UE se înregistrează la persoane cu vârsta de 60 de ani sau mai mult. Prin urmare, UE și statele sale membre ar trebui să-și mobilizeze forțele și să ofere stimulente adecvate și bugete sustenabile.
Potrivit raportorului BECA, „într-o comunitate corectă și echitabilă trebuie să luptăm cu toții împotriva inegalităților în materie de sănătate, atât între cetățeni, cât și între state. Trebuie să garantăm tuturor pacienților din Europa, familiilor acestora – precum și pacienților recuperați – accesul la îngrijiri inovatoare și eficiente și la sprijin pe termen lung, de la recuperare până la revenirea la o viață normală. Trebuie să ascultăm de urgență apelul generațiilor viitoare care caută protecție împotriva amenințărilor la adresa sănătății, precum și îngrijorarea guvernelor cu privire la povara economică din ce în ce mai mare a cancerului și a tratamentelor și sechelelor asociate acestuia. Deși responsabilitatea principală pentru protecția sănătății și pentru sistemele de asistență medicală revine statelor membre, o politică comună la nivel european este esențială pentru cercetare, inovare și progres, în special în situații rare, complexe și costisitoare”.
În acest sens, Véronique Trillet-Lenoir subliniază că acesta este motivul pentru care trebuie promovate abordările „Sănătatea în toate politicile” și „O singură sănătate” la nivel supranațional. Trebuie pusă în aplicare o strategie europeană de combatere a cancerului, care să fie în conformitate cu recomandările autorităților internaționale din domeniul sănătății, cum ar fi Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului și Organizația Mondială a Sănătății.
Planul european de combatere a cancerului este construit în jurul a patru domenii principale de acțiune. Primul este prevenția, pentru a evita 40% dintre cancere: se bazează pe reducerea factorilor de risc (în principal consumul de tutun și de alcool), pe promovarea unui stil de viață sănătos și pe controlul agenților cancerigeni din mediu. În acest sens, a fost propus un obiectiv puternic în ceea ce privește fumatul: „o generație fără fumat” până în 2040.
Al doilea este screeningul, care este inegal în diferite țări europene. „Recomandăm armonizarea obiectivelor și a metodelor, sprijinirea inovației, colaborarea și schimburile de practici prin intermediul unei platforme comune între structurile naționale. Sugerăm organizarea de zile europene de sensibilizare”, atrage atenția Véronique Trillet-Lenoir.
Al treilea aspect este accesul echitabil la asistență medicală pentru care „solicităm o mai bună comunicare cu privire la directiva privind asistența medicală transfrontalieră, precum și un sprijin financiar mai bun pentru pacienții afectați. Insistăm asupra necesității de a identifica și de a recunoaște, într-un mod omogen, calificările profesiilor din domeniul sănătății din UE care sunt specializate în cancer și asupra importanței dezvoltării de soluții digitale în domeniul sănătății”. De asemenea, „solicităm definirea și punerea în aplicare a unor criterii de calitate pentru unitățile sanitare care tratează pacienții cu cancer și identificarea a cel puțin unui centru de referință pentru cancer în fiecare stat membru”, adaugă raportorul comisiei BECA.
Ultimul este sprijinul pentru pacienți, supraviețuitori și îngrijitori. Pentru asta se dorește elaborarea de recomandări statelor membre pentru îmbunătățirea calității vieții, a reabilitării și a cunoștințelor de sănătate ale tuturor pacienților cu cancer și ale rudelor acestora, inclusiv introducerea unui pașaport post-tratament și a dreptului de a fi uitat.
Un rol esențial revine cercetării, care este elementul principal; complexitatea acestei boli justifică o cooperare la scară europeană, în legătură cu programul de misiune Orizont Europa. Schimbul de cunoștințe și de expertiză este, de asemenea, esențial.
Va fi, de asemenea, importantă crearea de rețele privind cancerele rare, complexe sau greu de vindecat, prin consolidarea rețelelor europene de referință și prin punerea în comun a programelor de formare pentru profesioniștii din domeniul sănătății. Colectarea și analiza bazelor de date (din registrele de cancer, din studiile clinice și din dovezile din lumea reală) sunt esențiale pentru o mai bună înțelegere a factorilor determinanți ai cancerului, motiv pentru care se urmărește crearea unui „nor european al cancerului” în cadrul „spațiului european de date privind sănătatea”.
Sursa: https://www.theparliamentmagazine.eu/
