Interviu cu conf. univ. dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de oncologie din Ministerul Sănătății

Cancerul bronhopulmonar rămâne unul dintre tipurile de cancer cel mai frecvent depistat în stadii avansate, ceea ce afectează semnificativ prognosticul pacienților. Deși în ultimul deceniu s-au înregistrat progrese importante în tratamentul acestei boli, inclusiv prin apariția imunoterapiei, doar 20-25% dintre pacienții cu forme avansate beneficiază de un prognostic mai bun. ”Problema majoră rămâne depistarea tardivă. Singura soluție reală este identificarea precoce a bolii, prin programe de screening. Din păcate, la nivel național astfel de programe nu există încă și implementarea lor pare dificilă”, explică conf. univ. dr. Michael Schenker.

Ce se poate face pe plan local pentru depistarea precoce a cancerului pulmonar?

În lipsa unui program național, există inițiative locale care pot face diferența. Două proiecte pilot sunt în desfășurare în regiunea Oltenia, vizând depistarea precoce a cancerului pulmonar: unul derulat de Hub-ul de Inovație în Sănătate împreună cu Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, cu focus pe populația din Rovinari, și un al doilea, împreună cu medicii de familie din județul Dolj, care se concentrează pe mediul rural, dar și pe populația urbană la risc.

Programele se bazează pe completarea unui chestionar în cabinetele medicilor de familie, pentru evaluarea factorilor de risc, cum este fumatul. Persoanele identificate ca având risc crescut sunt apoi investigate prin tomografie computerizată cu doză redusă (LOW-DOSE CT) și, dacă este necesar, prin bronhoscopie. Intervenția chirurgicală în stadiile unu și doi poate însemna vindecarea în cancerul pulmonar, iar prin aceste programe pilot ne propunem să identificăm pacienți asimptomatici, salvându-le viața.

Care sunt așteptările în cadrul acestor proiecte?

Se estimează că prin aceste proiecte pilot ar putea fi identificați 10-15 pacienți la fiecare mie de participanți, nu doar cu cancer pulmonar, ci și cu alte tipuri de cancer detectabile prin tomografie, cum ar fi limfoamele mediastinale, limfoamele maligne, mezoteliomul pleural sau anumite forme de cancer esofagian.

Programul include toate etapele de referință, de la completarea chestionarului și evaluarea riscului, până la investigațiile imagistice și bronhoscopie. În funcție de criteriile stabilite de Casa de Asigurări, unii pacienți vor beneficia de investigații prin sistemul public, iar pentru cazurile care nu se încadrează, programul va susține efectuarea CT-ului din resurse independente.

Ce putem face pentru ca depistarea precoce să devină o practică uzuală?

După finalizarea acestor proiecte pilot, sperăm ca medicii de familie să continue aceste programe de depistare precoce pe cont propriu, folosind uneltele disponibile în Contractul Cadru și rețeaua de pneumologi. Astfel, depistarea precoce va deveni o practică curentă, fără necesitatea implicării noastre directe.

Aceste inițiative pilot reprezintă un pas important în lupta cu cancerul pulmonar în România, demonstrând că programele locale pot avea un impact real asupra salvării de vieți, chiar și înainte de implementarea unui program național de screening.