Prioritățile de cercetare în domeniul cancerului pentru 2021 reprezintă direcții promițătoare de cercetare care au potențialul de a îmbunătăți în mod semnificativ baza de cunoștințe pentru luarea deciziilor clinice și de a aborda nevoile vitale nesatisfăcute în îngrijirea cancerului. Lista include o nouă prioritate, domeniul inteligenței artificiale, recunoscând potențialul său în creștere de a rezolva probleme complexe și de a conduce cercetări diagnostice, terapeutice și translaționale pe tot spectrul de prevenire și îngrijire a cancerului.

1.Dezvoltarea și integrarea Inteligenței Artificiale (IA) și a învățării profunde în cercetarea cancerului

Inteligența artificială (IA) este un domeniu medical de cercetare complex, aflat în creștere rapidă, cu potențialul de a integra nenumărate date într-un context clinic util. Există mai multe tipuri de IA, inclusiv metode de învățare profundă, care utilizează algoritmi într-un proces iterativ pentru a identifica relațiile din cadrul datelor pentru a rezolva probleme complexe. IA are potențialul de a conduce cercetări diagnostice, terapeutice și translaționale pe tot spectrul de prevenire și îngrijire a cancerului. Va fi esențială educarea medicilor oncologi despre fundamentele, avantajele și potențialele capcane ale IA și tehnicile de învățare profundă pentru a sprijini aplicarea eficientă în îngrijirea cancerului din lumea reală. Este necesară o concentrare pe aspecte precum:

• Elaborarea de metodologii de învățare profundă care ajută la diagnosticul cancerului pe baza analizei biospecimenului, inclusiv detectarea variantelor moleculare care pot afecta prognosticul sau deciziile de tratament.
• Investigarea utilității IA pentru a spori și îmbunătăți imagistica, analiza și raportarea radiografică.
• Implementarea și evaluarea de sisteme de IA care integrează volume mari de date clinice pentru a ajuta la luarea deciziilor și la măsurarea rezultatelor clinice.

2. Identificarea de strategii care prevăd răspunsul și rezistența la imunoterapii

Imunoterapia cuprinde o gamă largă de medicamente și abordări de tratament, inclusiv vaccinuri, inhibitori ai punctelor de control imun și, cel mai recent, terapii celulare. Aceste intervenții au îmbunătățit perspectivele pentru mai multe tipuri de cancer, producând remisii de lungă durată. Pentru alți pacienți, totuși, în ciuda răspunsului inițial la imunoterapie, se poate dezvolta rezistență la tratament și cancerul poate reapărea. Imunoterapiile pot provoca, de asemenea, efecte adverse substanțiale care pot pune viața în pericol. Capacitatea de a evalua în mod adecvat și de a prevedea potențialul răspunsul și rezistența la imunoterapie va duce la rezultate mai bune pentru pacienți. Domenii prioritare de concentrare:

• Identificarea de biomarkeri pe bază de sânge și țesuturi relevanți pentru imunoterapii care pot pronostica răspunsul inițial, controlul bolii pe termen lung, evenimente adverse și rezistență.
• Elaborarea de modele predictive și algoritmi care atribuie riscul unor toxicități severe legate de imunitate pe baza datelor disponibile despre pacienți.

3. Optimizarea tratamentului multimodal pentru tumorile solide

O gamă largă de terapii sunt recomandate pacienților în timpul perioadei chirurgicale (perioperatorie), precum și înainte și după aceasta (tratament neoadjuvant și adjuvant). Aceste terapii au scopul de a realiza controlul local al tumorii, precum și de a reduce riscul de recurență și de moarte cauzată de cancer asociate cu răspândirea tumorală microscopică. Deși o astfel de terapie a fost asociată cu îmbunătățiri dramatice ale supraviețuirii pentru unii pacienți, studiile au arătat că riscurile pot depăși beneficiile pentru alții. Este important să existe o asigurare că pacienții care primesc aceste terapii sunt cei mai susceptibili de a beneficia de pe urma lor. Limitarea utilizării acestora la cei care este puțin probabil să beneficieze va fi un pas important în optimizarea îngrijirii și eliminarea efectelor și costurilor adverse inutile pentru pacienții la care este puțin probabil ca beneficiile să depășească riscurile. Domenii prioritare de concentrare:

• Elaborarea de teste biomarkere analitice și clinice cu utilitate clinică dovedită pentru a identifica riscul de recurență după tratamentul tumorii primare și pentru a determina cele mai bune opțiuni pentru pacienții cu diferite grade de risc.
• Definirea grupelor de pacienți care beneficiază de terapii perioperatorii, neoadjuvante și adjuvante, inclusiv factori clinici, patologici, genomici, biochimici, imunologici și de mediu sau sociali care afectează probabilitatea de a beneficia.
• Studiul strategiilor de eliminare a tratamentului care maximizează beneficiile, reducând în același timp riscul.

4. Creșterea cercetării în medicina de precizie  și  abordările de tratament la cancerul pediatric și la cancerele rare

Instrumentele genomice au fost utilizate pe scară largă la pacienții adulți cu cancer pentru a caracteriza profilul mutației tumorale și a ghida selecția terapiei. În anumite tipuri de cancer, utilizarea acestor instrumente a accelerat dezvoltarea de noi terapii care au îmbunătățit și prelungit viața pacienților. În ciuda acestui succes la pacienții adulți, abordările de tratament de medicină de precizie nu au fost încă integrate pe scară largă în tratamentul cancerelor pediatrice, precum și a altor tipuri de cancer rare. Domenii prioritare de concentrare:

• Identificarea modificărilor genomice și a altor modificări moleculare în cancerele pediatrice și rare care pot servi drept ținte de tratament potențial acționabile.
• Dezvoltarea de agenți terapeutici eficienți care pot viza modificări genomice sau alte modificări moleculare în copilărie și în cancerele rare.
• Explorarea eficacității terapiilor țintite existente la pacienții pediatrici și la pacienții cu cancere rare care prezintă mutații care răspund la medicamentele care funcționează în populațiile adulte.

5. Optimizarea îngrijirii adulților în vârstă cu cancer

Deși adulții cu vârsta peste 65 de ani reprezintă majoritatea persoanelor cu cancer, puține studii clinice privind cancerul se concentrează în mod special pe această populație. Pacienții vârstnici care participă la studii clinice nu sunt, în general, reprezentativi pentru pacienții vârstnici pe care oncologii îi văd de obicei în practica zilnică. În consecință, clinicienii se confruntă cu provocări care aplică date din studiile clinice pacienților mai în vârstă care pot avea condiții de sănătate suplimentare, niveluri diferite de capacitate funcțională și obiective diferite față de participanții mai tineri din studiile clinice. Cercetătorii trebuie să folosească datele disponibile din practică, din lumea reală, pentru a studia și a conduce la îmbunătățiri în îngrijirea adulților vârstnici cu cancer. Lipsa dovezilor combinate cu diversitatea inerentă a populației în vârstă împiedică furnizarea de îngrijiri de înaltă calitate pentru cel mai mare și cel mai rapid segment de creștere a pacienților cu cancer. Domenii prioritare de concentrare:

• Dezvoltarea de metode standardizate pentru a caracteriza îmbătrânirea fiziologică, cum ar fi evaluarea geriatrică, biomarkerii îmbătrânirii și farmacologia clinică la adulții vârstnici, pentru a prezice mai sigur riscul efectelor adverse legate de tratament la pacienții vârstnici cu cancer.
• Utilizarea de date bazate pe practică pentru a înțelege mai bine eficacitatea și toxicitățile tratamentelor împotriva cancerului, inclusiv impactul asupra funcției fizice, a cunoașterii și a calității vieții, în special în rândul adulților în vârstă, cel mai puțin reprezentat în studiile clinice, cum ar fi cei cu status funcțional afectat, sau fragilitate.
• Testarea rolului managementului ghidat de evaluare geriatrică în îmbunătățirea rezultatelor folosind îngrijirea personalizată; domeniile importante de concentrare includ strategii care reduc la minim tratamentul subiectiv al pacienților în formă și supra-tratamentul pacienților vulnerabili sau fragili, intervenții de îngrijire de susținere și intervenții de livrare a îngrijirii.

6. Creșterea accesului echitabil la studiile clinice privind cancerul

Anumite populații de pacienți sunt subreprezentate în mod constant în studiile clinice de cancer. Acestea includ pacienți din minorități rasiale și etnice, din zone rurale și grupuri socioeconomice inferioare și pacienți cu vârsta peste 65 de ani, precum și adolescenți și adulți tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 39 de ani. Reprezentarea scăzută a acestor grupuri poate limita accesul la tratamentele promițătoare oferite prin aceste studii și înseamnă că rezultatele cercetărilor nu pot explica pe deplin diversitatea factorilor biologici, sociali și culturali care influențează rezultatele. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a se asigura că fiecare pacient cu cancer, indiferent de rasă, etnie, vârstă, locație geografică sau statut socioeconomic, beneficiază de progresele cercetării. Domenii prioritare de concentrare:

• Îmbunătățirea înțelegerii barierelor în calea înscrierii la studii în rândul diferitelor grupuri subreprezentate, luând în considerare factorii specifici pacienților, practicii, comunității și studiului.
• Dezvoltarea și testarea intervențiilor care îmbunătățesc înscrierea în studiile clinice în rândul populațiilor subreprezentate (exemplele pot include utilizarea instrumentelor educaționale, telesănătatea și implicarea comunitară și cercetarea participativă).
• Evaluarea de strategii noi pentru a îmbunătăți accesul la resursele de cercetare clinică în zone cu proporții mari de minorități subreprezentate.
• Dezvoltarea mecanismelor care îmbunătățesc conștientizarea și educația cu privire la studiile clinice în rândul grupurilor subreprezentate și medicilor care le tratează.
• Folosirea datelor practicii clinice pentru a studia diferențele în incidența cancerului, prevalența, istoricul natural al bolii și experiența tratamentului, inclusiv eficacitatea și toxicitatea, în rândul populațiilor subreprezentate.

7. Reducerea efectelor adverse ale tratamentului împotriva cancerului

Progresele în tratamentul cancerului au dus la un număr record de supraviețuitori de cancer. Mulți dintre aceștia se confruntă cu consecințe acute și cronice ale cancerului, inclusiv durerea și efectele adverse ale terapiilor împotriva cancerului - cum ar fi neuropatia periferică, afectarea cognitivă și cardiotoxicitatea - care alterează calitatea vieții și reprezintă o povară substanțială nu numai pentru pacienți, ci și pentru sistemul de sănătate. Identificarea strategiilor de minimizare a durerii asociate cancerului și a efectelor tratamentului este un domeniu urgent de cercetare. Domenii prioritare de concentrare:

• Elaborarea și testarea de strategii pentru a atenua și gestiona toxicitățile cronice asociate cu tratamentul cancerului, inclusiv optimizarea dozelor de medicamente și radiații.
• Identificarea variantelor genetice asociate cu un risc crescut de toxicități legate de tratament.
• Înțelegerea mai bună a mecanismelor care stau la baza toxicităților din tratamentele vizate, determinarea contribuției acestora la efectele pe termen lung și dezvoltarea de strategii noi pentru a atenua sau elimina astfel de toxicități.
• Extinderea înțelegerii și utilizării gamei de opțiuni de gestionare a durerii pentru pacienții cu cancer.
• Elaborarea de noi instrumente pentru a facilita urmărirea pe termen lung a rezultatelor pacienților care includ măsuri raportate de pacient.

8. Identificarea mai bună a  leziunilor potențial maligne

Multe tipuri de cancer încep ca leziuni cu risc crescut care progresează invariabil către cancer invaziv, în timp ce alte leziuni premaligne nu pot necesita niciodată tratament. În prezent, se știe puțin despre structura genetică, eterogenitatea și micromediul leziunilor premaligne și despre ceea ce îi face pe unii să progreseze spre cancer invaziv. Cunoașterea sporită va ajuta la orientarea noilor abordări de interceptare și eradicare a leziunilor cu risc ridicat înainte de transformarea lor în malignitate și pentru a scuti pacienții de tratamente inutile pentru leziunile cu un risc scăzut de progresie. Domenii prioritare de concentrare:

• Abordarea barierelor în calea screeningului și a tratamentului precoce al bolii potențial maligne.
• Identificarea leziunilor potențial maligne cu un risc ridicat de progresie pe baza caracteristicilor specifice și dezvoltarea de strategii de tratament adecvate, identificând în același timp leziunile potențial maligne care nu necesită intervenție.
• Identificarea de căi moleculare specifice care conduc progresia leziunilor preinvazive către cancerul invaziv și dezvoltați intervenții care pot întârzia sau preveni progresia către malignitate.
• Identificarea caracteristicilor microambientului leziunilor potențial maligne care sunt asociate cu progresia către boala invazivă.
• Investigarea de noi metode de evaluare a leziunilor potențial maligne pentru a informa mai bine riscul sau probabilitatea progresiei către boala invazivă.

Sursa: https://www.asco.org/research-guidelines/reports-studies/clinical-cancer-advances-2021/research-priorities