Aproape 120.000 de românce vor beneficia de investigații de screening pentru cancerul mamar până în anul 2029 în cadrul proiectului DARIA, care urmărește reducerea mortalității cauzate de această afecțiune prin depistarea timpurie a cazurilor de cancer mamar.

”Proiectul DARIA beneficiază de o finanțare de peste 260 milioane lei, provenită în principal din Fondul Social European prin Programul Sănătate gestionat de Ministerul Investițiilor și proiectelor Europene, fondurile fiind destinate screeningului pentru cancerul de sân, dezvoltării infrastructurii de prevenție, formării personalului medical și digitalizării serviciilor”, a explicat Anicuța Trăistaru, director general Direcția Generală Programul de Sănătate, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Programul a fost lansat cu scopul de a crește accesul echitabil la servicii de prevenție și diagnostic precoce pentru femeile din grupuri vulnerabile și defavorizate socio-economic.

Potrivit coordonatorilor proiectului, în următorii patru ani vor fi testate gratuit 119.000 de femei din întreaga țară, dintre care peste 107.000 provin din regiunile mai puțin dezvoltate. Totodată, vor fi înființate cinci noi centre regionale de prevenție și vor fi utilizate unități mobile pentru a ajunge în comunitățile greu accesibile.

„Ne propunem să oferim șanse egale la prevenție și diagnostic pentru femeile care, din motive sociale sau economice, au acces limitat la servicii medicale. Screeningul organizat poate salva vieți prin depistarea precoce a cancerului de sân”, a declarat dr. Iulia Gavrilă, coordonator al proiectului din partea Institutului Oncologic ”Prof. dr. Ion Chiricuță” Cluj- Napoca (IOCN).

Programul include și formarea a 592 de specialiști – medici radiologi, medici de familie, tehnicieni, fizicieni medicali, mediatori sanitari și personal de sănătate publică – care vor contribui la implementarea și dezvoltarea rețelei naționale de screening.

Un alt obiectiv important îl reprezintă informarea și educarea populației feminine. În cadrul proiectului vor fi organizate șapte campanii regionale de conștientizare, iar peste 140.000 de femei vor beneficia de activități de informare și consiliere privind prevenția și depistarea precoce a cancerului de sân.

Proiectul este implementat de un consorțiu format din 13 parteneri, incluzând institute oncologice, spitale regionale, universități de medicină și organizații neguvernamentale. Institutul Oncologic ”Prof. dr. Ion Chiricuță” Cluj- Napoca (IOCN) coordonează programul la nivel național, iar Institutul Național de Sănătate Publică va gestiona registrul electronic de screening și monitorizarea indicatorilor de calitate.

Cancerul de sân rămâne cea mai frecventă formă de cancer la femeile din România, cu peste 12.000 de cazuri noi și aproximativ 3.800 de decese anual. „România continuă să înregistreze o mortalitate ridicată prin cancer de sân. Acest program reprezintă un pas important pentru alinierea la standardele europene și pentru reducerea numărului de cazuri diagnosticate în stadii avansate”, a subliniat dr. Iulia Gavrilă.

Screeningul propriu-zis va în luna august 2026, după finalizarea etapelor de organizare, dotare și formare a personalului implicat în proiect.

Pentru a fi eligibile să beneficieze de servicii de screening, este obligatoriu ca persoanele respective să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

1. A) femei cu vârsta cuprinsă între 50–69 ani.

📍 Localizarea se va realiza în funcție de domiciliul persoanei, cu următoarele excepții:

• persoanele care nu au acte de identitate – înregistrarea se face în funcție de zona în care locuiesc și nu a domiciliului (aceste persoane vor completa declarații pe propria răspundere din care să reiasă că locuiesc în acele regiuni de implementare);
• persoanele aflate în detenție/lipsite de libertate/arest preventiv și din alte instituții corecționale; persoanele spitalizate cronic în unități de psihiatrie; persoanele din căminele de bătrâni, din cămine spital – înregistrarea se face în funcție de locul de detenție/locul spitalizării și nu al domiciliului;
• migranți/refugiați – identificarea se va face conform localizării centrului în care locuiesc și vor oferi dovada primirii dreptului de ședere în România a persoanelor înscrise pentru screening.

1. B) Persoană vulnerabil(ă)/defavorizat(ă) socio-economic/din comunități cu grad de vulnerabilitate crescut, respectiv să facă parte din cel puțin una dintre următoarele categorii:

1️⃣ Este persoană vulnerabilă/grup vulnerabil

• persoane cu dizabilități;
• persoane cu probleme de sănătate mintală;
• minorități etnice defavorizate (ex. cetățeni români aparținând minorității rome);
• migranți/refugiați;
• dependenți de droguri;
• persoane infectate cu HIV/SIDA;
• etilicii cronici;
• persoane aflate în detenție/lipsite de libertate/arest preventiv și din alte instituții corecționale;
• persoanele spitalizate cronic în unități de psihiatrie;
• persoanele din căminele de bătrâni, din cămine spital;
• persoane care au copii cu dizabilități;
• persoane din familii monoparentale;
• persoane din sau care au fost anterior în centre de plasament;
• persoane care au părăsit sistemul de protecție a copilului;
• persoane care suferă de dependență de alcool, droguri și alte substanțe toxice;
• persoane victime ale violenței domestice;
• persoane victime ale traficului de ființe umane.

2️⃣ persoane defavorizate socio-economic

• persoane fără adăpost;
• persoane neasigurate;
• persoane beneficiare de venit minim de incluziune;
• persoane care locuiesc în gospodării supraaglomerate sau fără facilități sanitare;
• șomeri (înregistrați în evidențele Serviciului Public de Ocupare);
• inactivi – nu au un loc de muncă și nu sunt înregistrați în evidențele Serviciului Public de Ocupare;
• angajați, mai ales necalificați (la intrarea în intervenție media venitului pe cap de familie mai mică decât salariul minim pe economie).

3️⃣ persoane care locuiesc în comunități cu grad de vulnerabilitate crescut.