Persoanele cu afecțiuni oncologice din România au nevoie de un traseu bine delimitat al pacientului, de centre comprehensive, de îngrijiri oncologice de calitate și servicii de suport. În prezent, în România nu există o abordare integrată, unitară a acestor afecțiuni oncologice, însă un Plan Național de Combatere a Cancerului bine structurat și adaptat nevoilor românești ar putea oferi șanse pacienților și ar putea crește calitatea vieții acestora. Deși s-au făcut pași în sprijinul prevenirii, diagnosticării precoce și îngrijrii de calitate (printre care reluarea și extinderea campaniei de vaccinare împotriva HPV, traseul pacientului cu cancer colorectal) atât pacienții, cât și profesioniștii atrag atenția că sunt multe nevoi nerezolvate în sistemul de sănătate din România.

Media trainingul ”Politici și strategii în managementul oncologic / controverse”, organizat de revista Politici de Sănătate în cadrul proiectului ”Împreună Învingem Cancerul”, a reunit reprezentanți ai pacienților, ai autorităților, profesioniști și jurnaliști, cu scopul de a realiza o radiografie a sistemului de îngrijiri oncologice din România.

Traseul pacientului: FABC - bolnavul român nici nu apucă să se investigheze

Cezar Irimia, președinte al Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), a subliniat lipsurile sistemului de sănătate. ”Nu există un traseu al pacientului oncologic în România, bolnavul nici nu apucă să se investigheze. De exemplu, în cancerul bronhopulmonar, perioada între diagnosticare și prescrierea efectivă a tratamentului este de 5-6 luni. Un sistem funcțional ar trebui să creeze acele trasee bine definite în alte țări din UE. Traseul pacientului în România ar trebui să înceapă cu niște centre comprehensive unde pacientul să poată fi investigat în timp cât mai scurt și să plece în teritoriu cu schema de tratament de la o comisie multidisciplinară. În plus, medicamentele trebuie să-l însoțească în teritoriu, la medicul curant”, a spus Cezar Irimia.

Traseul pacientului pornește de la suspiciunea de diagnostic și merge până la etapa de tratament și monitorizare-incluzând servicii conexe, precum cele suport psihologic, de nutriție oncologică sau paliație, etc. ”Deocamdată, acest traseu este mai mult un labirint în care pacientul încearcă să-și găsească singur drumul. În proiectele derulate sub umbrela ARPIM încercăm să vedem care este situația reală în România, să vedem ceea ce fac bine alte țări și să propunem o abordare cât mai liniară a acestui traseu al pacientului”, a declarat dr. Ioana Bianchi, director Relații Externe în cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Mediamente (ARPIM).

În prezent, la nivelul grupurilor tehnice de lucru, s-a stabilit traseul pacientului cu cancer colorectal (durata minimă de timp pentru ca pacientului să îi fie pus un diagnostic corect, durata minimă de timp necesară pentru intrarea în tratament după stabilirea diagnosticului corect, etc). ”Deja au fost creionate obiectivele cele mai importante, resursele și responsabilitățile, astfel încât stadializarea cancerului să nu se mai facă în stadiile avansate (3 și 4), ci să putem contribui la tratamentul și la recuperarea pacienților stadializați în perioade mult mai precoce ale bolii. Ambiția era ca pentru încă două localizări ale cancerului (de sân și de col uterin) să fie finalizate până la sfârșitul anului 2021 traseele, astfel încât, odată cu bugetul sau cu accesarea diverselor programe europene, să avem cele mai importante și mai letale localizări prinse în planul nostru național de cancer, ghidat după recomandările europene”, a anunțat conf. dr. Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Planul Național de Cancer în România: recomandări și sprijin european

Lansarea, la 3 februarie 2021, a Planului European de Combatere a Cancerului impune obligativitatea pentru statele membre UE de a-și actualiza Planurile de Cancer sau de a-și crea Planuri noi care să acționeze pe toate palierele cu niște obiective foarte clare, ușor măsurabile, cu alocare bugetară aferentă și cu stabilirea unor ținte ambițioase pentru următorii ani.

”Vorbim de diagnosticul precoce, extrem de important în cancer, de stabilirea și respectarea unor standarde de sănătate în ceea ce privește îngrijirea bolnavilor cu cancer (aparatură, tratamente, forță de muncă), acces la inovație (atât pentru medicamente, cât și pentru dispozitive medicale) și, evident, medicina personalizată utilizată din ce în ce mai mult pentru prevenție, diagnostic și tratament. Trebuie acordată mai multă atenție îmbunătățirii vieții supraviețuitorilor de cancer, iar în paralel, pentru acele cazuri terminale care, din păcate, nu și-au găsit o rezolvare prin tratament, serviciile de paliație trebuie să fie mult mai bine organizate”, a afirmat dr. Cristian Bușoi, președinte Comisia de Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, responsabil pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și președinte al Intergrupului pentru lupta împotriva Cancerului din PE.

La nivel european, programele Orizont Europa și EU4Health contribuie cu finanțări substanțiale pentru proiecte privind cancerul, însă România trebuie să-și construiască un Plan Național de Cancer. ”Pentru prima oară în România, toți actorii importanți sunt aliniați și determinați să găsească o soluție unică pe care să o putem aplica împreună. Este în curs de finalizare Planul Național de Combatere a Cancerului, realizat sub umbrela Parlamentului. Din punct de vedere executiv, există determinare din partea Ministerului Sănătății pentru a pune în aplicare acest plan agreat. Momentul diagnosticului nu trebuie să mai fie o sentință, iar cancerul trebuie să devină o boală cronică”, a declarat dr. Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

”Avem ocazia să accesăm inițiative și resurse care sunt disponibile la nivel european și să reducem inegalitățile înregistrate. Mi-aș dori ca toate resursele și specialiștii să realizeze o Coaliție de luptă împotriva Cancerului, deoarece se derulează foarte multe activități care nu sunt coagulate. Sperăm ca inițiativa existentă la nivelul Parlamentului să pună cap la cap toate aceste resurse pentru a putea avea un Plan Național de Cancer coerent, care poate fi dus la bun sfârșit”, a completat și dr. Amalia Șerban, director adjunct al Direcției generale de Asistență Medicală și Sănătate Publică, Ministerul Sănătății.

Proiectul ”Împreună Învingem Cancerul”, derulat de revista Politici de Sănătate cu sprijinul companiilor membre ARPIM și al grupului de Oncologie din cadrul ARPIM, își propune să creeze, cu sprijinul experților în Oncologie, Hematologie și arii conexe, un document de recomandări care să ajute la realizarea Planului Național de Cancer prin inventarierea reurselor și nevoilor sistemului de sănătate.

” Unul dintre pașii esențiali este o analiză situațională foarte obiectivă apropo de ce ar putea livra Planul Național de Cancer pentru a face față problemelor pe care le are sistemul de sănătate. Acesta a fost unul dintre obiectivele proiectului <Împreună Învingem Cancerul>: să mapeze realitățile oncologice. Acestea au fost grupate pe domenii orizontale (investiția în educația pentru sănătate, depistare precoce, prevenție, screening, diagnostic, tratament, reinserție socială, paliație și îngrijiri terminale), o abordare verticală (modul în care este finanțat și organizat sistemul de sănătate, resursele pe care le avem la dispoziție - materiale, infrastructură, tehnologie, sistem informațional sau resurse umane, etc). Și o abordare transversal- caracteristici care țin de calitatea serviciilor oferite, de coodonarea îngrijirii pacienților cu cancer, de modalitatea în care prioritizăm evidențele”, a explicat dr. Adrian Pană, expert Sănătate Publică, consultant în cadrul proiectului ”Împreună Învingem Cancerul”.

”Numai prin colaborarea sinceră dintre toți actorii sistemului de sănătate – autorități, medici, pacienți, mediul academic și industria farmaceutică - putem găsi cele mai bune soluții. Iar acum este momentul pentru această colaborare și pentru o schimbare reală, atât datorită Planului European de Combatere a Cancerului, cât și a inițiativelor românești al căror scop este de a îmbunătăți managementul afecțiunilor oncologice. Planul Național de Cancer poate servi ca un model și pentru alte patologii”, a concluzionat moderatorul media training-ului - Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

Diagnostic oncologic în maximum 14 zile

Medicii atrag atenția asupra necesității diagnosticării cât mai rapide a cazurilor noi de cancer, dar și asupra timpului prea mare care trece între apatiția primelor simptome, suspiciunea de cancer și momentul inițierii tratamentului. ”Vorbim de diagnostic precoce, dar trebuie să ne gândim și cum facem să avem acest diagnostic într-un termen cât mai scurt, ideal în cel mult 14 zile. În momentul de față, principala provocare legată de diagnostic este lista de așteptare pentru investigații, dar și faptul că o parte din aceste investigații este susținută de către asigurările de sănătate, alta de către industria farmaceutică și, evident, unele dintre investigații sunt suportate de catre pacient. De exemplu, când vorbim de diagnosticul molecular sau diagnosticul patologic, pacientul, în principiu, trebuie de multe ori să plimbe un bloc de parafină între mai multe instituții. În tot acest proces se pierde timp important în defavoarea pacientului. Dacă lucrurile s-ar întâmpla instant, adică de la prezența la medicul de familie la prezența la medicul specialist și apoi la restul investigațiilor, procesul nu ar dura mai mult de două săptămâni și totul ar fi ideal. În practică însă, totul poate să dureze de la o lună-două, în cel mai fericit caz, la câteva luni”, a  afirmat conf. dr. Dana Stănculeanu, președinte al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România (SNOMR).

Screening cancer pulmonar –identificarea categoriilor la risc

Cancerul pulmonar se situează pe primul loc în România în rândul bărbaților, atât ca număr de cazuri nou diagnosticate, cât și ca număr de decese înregistrate, și devine o cauză frecventă de mortalitate prin cancer și în rândul femeilor.

Astfel, pentru anul 2020, estimările Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene prezintă cancerul pulmonar ca fiind cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în România, afectând cel mai mult segmentul de vârstă 45-65 de ani și contribuind cu circa un sfert (24,2%) din totalul deceselor prin cancer. În acest context, devine mai mult decât evidentă nevoia implementării unor programe de screening pentru acest tip de cancer.

”În prezent, la nivel european, cu excepția Croației, nu există programe de screening pentru cancerul pulmonar. Recomandările europene privind screeningul acestui tip de cancer sunt de identificare a populației de peste 50 de ani fumătoare sau fostă fumătoare în ultimii 7 ani, care se testează cu tomografie computerizată cu doză scăzută, urmată apoi de bronhoscopie, în cazul unui rezultat pozitiv. Pentru România, ar mai fi aplicabil și categoriilor de lucrători sau foști lucrători din industriile care produc noxe. Ne gândim la elaborarea unor mecanisme de identificare a acestor categorii de populație aflată la risc. Dar trebuie să ne asigurăm că avem sistemul ulterior de preluare în confirmare diagnostică. Anul trecut, la nivelul României existau doar 186 de bronhoscopiști”, a declarat dr. Carmen Ungurean, coordonator al Programului Național pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). ”În cazul cancerului pulmonar avem o situație particulară, acest tip de cancer fiind beneficiarul unor terapii personalizate, avem în vedere dezvoltarea unui sistem de depistare precoce”, a completat specialistul.

Campania gratuită de vaccinare împotriva HPV, extinsă

România va vaccina, în premieră, și băieții împotriva HPV, în cadrul campaniei de vaccinare gratuite. ”Ordinul de ministru care reglementează această campanie va fi modificat, astfel încât să fie incluși și băieții, nu doar fetele cu vârsta între 11 și 18 ani, ca în prezent.  Comisiile de specialitate din MS urmează să stabilească grupa de vârstă la care vaccinarea va fi gratuită la băieți -  11-14 ani sau 11-18 ani.  Potrivit legii, la fete, cele două grupe de vârstă care beneficiază de vaccinare gratuită sunt 11-14 ani (pentru care  campania de vaccinare începută în 2020) și  15-18 ani ( introdusă recent printr-un Ordin de ministru)”, a mai anunțat dr. Amalia Șerban în cadrul media trainingului.

Vaccinarea anti-HPV se realizează la persoanele eligibile pe baza solicitărilor părinților/ reprezentanților legali, care transmit cererile către medicii de familie. Cererile sunt centralizate în ordinea cronologică a datei de înregistrare, iar trimestrial se solicită Direcţiei de Sănătate Publică teritoriale numărul de doze de vaccin necesare.

”Numărul de fetițe din grupa de vârstă 11-14 ani care au nevoie de un regim de vaccinare cu 2 doze este de aproximativ 400.000, iar numărul total de fetițe 15-18 ani care au nevoie de un regim de vaccinare cu 3 doze este în jur de 350.000. Pentru a încuraja procesul de vaccinare, vaccinul ar trebui să existe în cabinetele medicilor de familie, disponibil atunci când părinții se decid să-și vaccineze fetițele. De asemenea, pentru a evita situația în care medicul de familie nu primește aceste solicitări, ar trebui ca vaccinarea anti-HPV să fie permisă la oricare cabinet de medicină de familie, indiferent dacă fetița se află înscrisă pe listele acestuia”, a afirmat și dr. Carmen Ungurean, coordonator al Programului Național pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

Terapii inovatoare - rată de disponibilitate de 29%

Studiul W.A.I.T (Waiting to Access Innovative Therapies), desfășurat de Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA), a relevat că pentru 41 de medicamente oncologice cu substanțe active noi sau cu indicații noi pentru medicamente aprobate anterior la nivelul Agenției Europene a Medicamentului între 2016 și 2019, în România erau disponibile, la data de 1 ianuarie 2021, doar 12 medicamente, aceasta însemnând o rată de disponibilitate de 29%, la jumătate față de media europeană de 58%. În ceea ce privește timpul în care aceste medicamente parcurg toate etapele administrative astfel încât să poată fi prescrise efectiv pacienților, în România acesta este de 874 de zile față de o medie europeană de 561 de zile.

”Am solicitat ca în actele normative să fie introduse perioade clare de timp între publicarea în transparență decizională a Hotărârii de Guvern față de emiterea raportului de evaluare a tehnologiilor medicale și între publicarea în transparență decizională și adoptarea Hotărârii/publicarea în Monitorul Oficial. De asemenea, am propus ca în momentul în care este în transparență decizională Hotărârea de Guvern să fie publicate și protocoalele terapeutice, astfel încât să nu se mai înregistreze aceste întârzieri în accesul la tratament”, a explicat dr. Ioana Bianchi.