Pentru a avea un diagnostic de certitudine, aproximativ 40% dintre persoanele cu cancer de sân au fost nevoite să plătească din buzunar investigațiile imagistice necesare - mamografie, computer tomograf (CT), rezonanță magnetică (RMN), în timp ce 30,7% au acoperit și din fonduri personale aceste investigații și doar 29,8% au beneficiat de investigații decontate 100%. Sumele suportate de pacienți s-au încadrat între 500 și 1000 de lei (35%), 1000 și 2000 de lei (20,5%) sau au depășit valoarea de 2000 de lei (27,3%).
Odată diagnosticate, cea mai mare parte a persoanelor cu cancer de sân au fost ghidate de familie și prieteni pentru a ajunge la medicii și spitalele sau centrele specializate de care au avut nevoie (aproximativ 60%), în timp ce aproape 30% au fost îndrumate de medicul de familie iar 13% s-au folosit de internet pentru a obține informațiile necesare.
Aceste date au fost obținute pe baza unei cercetări online realizate de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) în luna octombrie.
Potrivit rezultatelor obținute, 36% dintre respondenți consideră că este nevoie de implementarea unui mai bun circuit al pacientului în sistemul de sănătate, 23,4% de un acces mai bun la analize și monitorizare și 20,4%, de o mai bună informare a populației cu privire la impactul acestei afecțiuni, metodele de prevenție și tratament disponibile.
În cazul a 36% dintre respondenți, diagnosticul a venit între o lună și 3 luni, 54% mai puțin de o lună, 5,2% peste 6 luni, 4,4% între 3 și 6 luni.
La cercetarea online au răspuns aproximativ 140 de persoane, dintre care 90% persoane diagnosticate cu cancer de sân și 10% aparținători ai acestora.
Pentru a răspunde acestor nevoi, COPAC a lansat „Ce are ea? Ce au ele în comun?”, o campanie de conștientizare și educare ce își propune să ofere informații despre circuitul în sistem al persoanelor diagnosticate cu cancer de sân, dar și sprijin pentru acestea, prin intermediul activităților dedicate de consiliere și comunicare. În același timp, campania urmărește să ofere informații populației generale despre importanța diagnosticării timpurii a cancerului de sân și argumente pentru care este importantă evaluarea periodică, în funcție de indicațiile clinice specifice vârstei (ecografie de sân, mamografie periodice).
„Cancerul de sân nu ține cont de vârstă, de locul din care provii, de profesie sau aptitudini, de preferințe personale sau pasiuni. Cancerul de sân afectează persoane din toate categoriile, impactul fiind semnificativ, atât la nivel fizic, cât și psihologic, social și economic. Campania „Ce are ea? Ce au ele în comun?” urmărește să evidențieze impactul bolii asupra tuturor aspectelor vieții și, implicit, nevoia stringentă de a avea acces la servicii de diagnostic rapid și la tratamentele adecvate, nu doar pentru asigurarea supraviețuirii, ci și pentru garantarea unei calități a vieții optime pentru persoanele diagnosticate cu cancer de sân,” declară Radu Gănescu, președinte COPAC.
Acțiunile incluse în campanie urmăresc să ofere informații despre circuitul în sistem al persoanelor diagnosticate cu cancer de sân și să răspundă la întrebările persoanelor deja diagnosticate cu privire la tratamentul și povara bolii asupra tuturor fațetelor vieții zilnice. Totodată, campania de educare conține și un workshop de comunicare, care să le ajute să comunice mai bine cu profesioniștii din sănătate cu care vin în contact.
La nivelul anului 2020, potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, cancerul de sân reprezenta a treia cea mai întâlnită formă de cancer în România, cu o pondere a cazurilor noi de 12,2% (12.085 cazuri noi), imediat după cancerul de colon (13,1%; 12.938 cazuri noi) și cancerul de plămâni (12.3%; 12.122 cazuri noi).
Potrivit celui mai recent sondaj Eurostat, România rămâne pe ultimul loc în UE în materie de screening pentru cancerul de sân, chiar dacă procentul a crescut de la 0,2% la 9% în ultimii ani.
