Pentru mulți pacienți cu cancere de sânge, transplantul de celule stem hematopoietice de la o persoană neînrudită este singura soluție terapeutică. Este mai probabilă găsirea unei persoane compatibile în aceeași arie geografică cu pacientul. Pentru 1 din 3 pacienți nu există niciun donator compatibil.
„De la începutul acestui an și până în prezent, în Registrul Național al Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice s-au înscris doar 2.678 de persoane, un număr mic raportat la nevoile noastre. 36 de pacienți se află în așteptarea unui donator cu care să fie compatibil. Orice persoană cu vârsta între 18 și 45 de ani, fără probleme de sănătate, se poate înscrie ca posibil donator pe site-ul Registrului”, a explicat dr. Aurora Dragomirișteanu, director general, Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice, în cadrul unui eveniment dedicat Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerelor de Sânge.
Registrul românesc este activ din 2013 și, până în prezent, are 84.661 de persoane înscrise, 60% fiind bărbați. La nivel internațional, 61 de țări au astfel de Registre, cu peste 40 de milioane de donatori. Din păcate, doar 0,33% din populația României figurează ca potențial donator de celule stem hematopoietice (CSH). ”20% dintre donatori nu știu că au probleme de sănătate, ceea ce denotă nevoia de a fi mai atenți cu propria sănătate”, a atras atenția dr. Aurora Dragomirișteanu. Problemele de sănătate care sunt incompatibile cu donarea de CSH sunt bolile autoimune, cancerele de sânge la membrii familiei sau în antecedente, bolile hematologice (siclemie, talasemie majoră) și insuficiențele de organ (renală, hepatică, astmul bronșic sever, etc).
Ionuț Petre este un tânăr medic rezident înscris în Registru care a donat în 2021 celule stem hematopoietice pentru a salva viața unui bărbat de 60 de ani. ”Procedura de recoltare nu este atât de dificilă. Însă a fost nevoie de o internare de aproximativ 5 zile, timp în care mi-a fost administrat un factor de stimulare pentru ca celulele stem hematopoietice să ajungă în sângele periferic. Reacțiile adverse sunt minore, la mine a fost doar o ușoară durere de cap pe care am pus-o pe seama faptului că eram internat. Procedura efectivă de recoltare a fost ca o simplă donare de sânge, dar cu o durată puțin mai mare. La o săptămână după donarea de celule stem chiar am participat la o competiție sportivă”, a explicat tânărul donator, care a încurajat cât mai mulți tineri să se înscrie în Registru.
”Orice persoană nou înscrisă în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice înseamnă o șansă în plus pentru pacienții aflați în așteptarea transplantului salvator. Prin implicarea noastră, a tuturor, vindecarea acestor tipuri de cancere nu rămâne teorie, ci devine realitate”, a completat Cezar Irimia, președintele FABC.
De anul acesta, și pacienții din România au acces la terapiile celulare CAR-T, acestea fiind șansă pentru pacienții cu cancere hematologice avansate, recidivante sau refractare care, din păcate, nu au răspuns sau au recidivat în urma terapiilor convenționale administrate sau în urma transplantului de celule stem hematopoietice. Spre deosebire de terapiile oncologice convenționale sau inovative, terapiile celulare reprezintă o metodă de tratament care folosește capacitatea sistemului imun de a recunoaște și a distruge celulele tumorale.
„Vorbim despre o terapie complet diferită față de un medicament în percepția sa clasică, despre o terapie «vie» care se regăsește în organism atât timp cât există un antigen care poate fi țintit. Spre deosebire de un medicament clasic, terapia CAR-T (chimeric antigen receptor-T cell) este creată special pentru fiecare pacient în parte, de aceea și procesul de fabricație necesită o schimbare radicală, de la producție, la logistică și administrare”, a explicat prof. dr. Alina Tănase, președinta Societății Române de Transplant Medular.
Această terapie este asigurată, din acest an, de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin Programul de Oncologie, iar unul dintre centrele acreditate pentru administrare este cel de la Institutul Clinic Fundeni. ”Până acum, terapia CAR-T a fost administrată unui adult și altor doi copii, toți sunt în stare foarte bună. De asemenea, alte două persoane urmează să fie tratate”, a mai spus prof. dr. Alina Tănase.
