Terapiile multiple, complexe - radioterapia externă sau metabolică cu surse deschise, chimioterapia sistemică clasică, chirurgia și imunoterapia - la care este supus pacientul oncologic reprezintă tot atâtea posibilități prin care infecția SARS-CoV-2 poate ataca și duce la un context clinic extrem de delicat.
Potrivit unui studiu realizat la Memorial Sloan Kettering Cancer Center (MSKCC), New York, în cursul anului trecut, care a încercat să vadă dacă într-adevăr cancerul reprezintă un element de risc pentru infecția virală cu SARS-CoV-2, „la o analiză univariată s-a dovedit că, înaintea cancerului stau fumatul, diabetul, insuficiența cardiacă, insuficiența renală. Cancerul, fie el metastatic sau non-metastatic, nu reprezenta un element de risc din punct de vedere statistic. Există însă o interferență clară cu cancerul hematologic, cu limfopenia cronică, cu corticosteroizi și cu imunoterapia cu inhibitori de checkpoint”, a declarat prof. dr. Doina Piciu, delegat național European Association of Nuclear Medicine.
Însă, când se discută despre o analiză univariată, lucrurile se schimbă puțin și, în continuare, cancerul hematologic, cu limfopenia cronică, cu corticosteroizi și imunoterapia reprezintă factorii de risc pentru infecția virală, subliniază specialistul. „Primele recomandări oficiale ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA) au fost emise pe 15 aprilie 2020 și, printre acestea, cea mai importantă este optimizarea departamentelor și a platformelor. După cum bine știm cu toții, acest lucru nu s-a putut realiza nici în România, nici în altă parte, pentru că, din păcate, valul pandemic a venit peste noi. Pe cale de consecință, foarte multe dintre departamente au fost închise. Ca și recomandare imediată din partea IAEA a fost <<faceți un screening robust atât pentru pacienți, cât și pentru personal, pentru că izolări și circuite speciale vor fi făcute cu mare dificultate>>,” a adăugat prof. dr. Doina Piciu.
Referitor la impactul pandemiei asupra departamentelor de medicină nucleară în Europa, cele mai recente date prezentate de European Journal of Nuclear Medicine and Molecular Imaging (EJNMMI) reflectă următoarele:
- Impactul asupra procedurilor de diagnostic – în 81% din țari s-a înregistrat o scădere a numărului procedurilor scintigrafice cu peste 50%, cele mai afectate fiind cele pentru patologii beningne. Numărul examinărilor hibride a rămas stabil în majoritarea țărilor.
- Impactul procedurilor terapeutice – terapiile pentru patologii beningne a scăzut cu mai bine de jumătate în majoritate țărilor, cele mai afectate fiind cele pentru hipertiroidism și patologiile articulare. Terapiile pentru bolile maligne au rămas stabile în majoritate țărilor – 62.5%.
„Cele mai importante au fost scăderile în ceea ce privește administrarea dozelor ablative pentru cancerul tiroidian, unde scăderea numărului de operații pentru patologia tiroidiană a dus la scăderea numărului de cazuri noi de cancer tirodian. Prin urmare, în 2021, cancerul tirodian, despre care știm că a înregistrat o explozie, va avea în mod evident un număr de cazuri noi scăzut tocmai din cauza acestei reduceri a numărului de intervenții chirurgicale”, a mai spus prof. dr. Doina Piciu în cadrul conferinței cu tema ”Primul an de pandemie COVID-19. Dovezi ştiinţifice. Experienţe proprii cu Sesiunea 2. Clinic 2” organizată de Academia de Științe Medicale.
