”Cele mai multe cazuri (n.r. de cancer) din România sunt descoperite în stadii tardive. De aceea, cred că ar trebui să stimulăm un efort concertat care să implice toate forţele interesate pentru a găsi soluţii personalizate pentru reducerea decalajelor. Planul Național de Combatere a Cancerului, promulgarea Legii privind Ziua Națională a Supraviețuitorului de Cancer, inițiativele legislative privind dreptul de a fi uitat și medicina personalizată sunt doar câteva exemple care marchează în România un moment cu totul special în lupta împotriva cancerului. Aceste demersuri demonstrează determinarea de a regândi prioritățile de sănătate publică care promovează pacientul în centrul preocupărilor, în cadrul unui sistem care pare din ce în ce mai pregătit să facă față noilor pandemii, de această dată tăcute, care împovărează viața pacienților. Planul Național de Combatere a Cancerului reprezintă cel mai bun model de bune practici în România pentru îmbunătățirea rezultatelor de sănătate și poate fi folosit ca exemplu și în alte patologii”, a afirmat conf. dr. Diana Păun, consilier prezidențial, departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială, în cadrul dezbaterii "Construirea rezilienţei în sistemul de sănătate".
Potrivit acesteia, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) reprezintă ”punctul maxim de oportunitate, pentru că ne oferă resursele financiare atât de necesare pentru a creşte capacitatea de screening şi diagnosticare precoce".
Legea pentru prevenirea și combaterea cancerului
Conf. dr. Diana Păun a mai afirmat că Administraţia Prezidenţială, în limita mandatului său, va monitoriza îndeaproape progresul în implementarea Planului Naţional de Combatere a Cancerului, aflat în Parlament sub forma unei iniţiative legislative.
Propunerea de Lege pentru prevenirea și combaterea cancerului a fost depusă pentru dezbatere și aprobare la Senat, după care va merge la Camera Deputaților (cameră decizională) și spre promulgare la Președinție. Potrivit propunerii legislative, Ministerul Sănătăţii, în calitate de autoritate centrală în domeniul sănătăţii publice, este responsabil de planificarea, iniţierea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea cancerului.
”La nivelul Ministerului Sănătăţii ne pregătim pentru a crea mecanismele, pentru a pune la punct normele de aplicare a Planului Național de Combatere a Cancerului, odată ce el va fi aprobat în Parlamentul României. De asemenea, ţin să subliniez faptul că noi avem, în momentul de faţă, în stadii avansate de elaborare Strategia naţională de sănătate 2022 - 2030, în cadrul căreia acest Plan de combatere a cancerului este un element focal”, a explicat dr. Tiberius Marius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Programele de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân şi cancerul colorectal sunt în derulare deja. Se recomandă extinderea acestor programe de screening la cancerul de prostată şi testicular, cât şi pentru cancerul pulmonar.
”Dacă avem nişte programe solide de screening, în mod categoric vom putea depista un număr mult mai mare de cancere. Aici este problema noastră cea mai mare, depistarea tardivă a cancerelor în stadiul în care deja tratamentul este mult mai dificil, calitatea vieţii pacienţilor este mult afectată, iar costurile pentru sistemul de sănătate sunt mult mai mari. Cred că important va fi pentru noi, pe lângă aceste programe de screening, să reușim să implementăm terapiile inovatoare în tratamentul cancerului”, a mai afirmat reprezentantul Ministerului Sănătății.
Un studiu lansat recent arată că accesul unui număr de aproape 43.000 de pacienți eligibili cu boli oncologice în forme avansate la imunoterapii PD-(L)1 ar putea determina, în perioada 2021-2025, un beneficiu de peste 16.000 de ani potențiali de viață câstigați. Acest beneficiu estimat echivalează cu o supraviețuire cu 17% mai mare decât cea oferită de terapiile standard (SOC), în linia 1 sau 2, pentru un număr de 11 tipuri de cancer, conform studiului Health Impact Projection (HIP).
