Interviu cu dr. Ramona Dobre, medic specialist endocrinolog, Institutul Național de Endocrinologie ”C.I.Parhon”

Obezitatea nu înseamnă doar un exces de greutate, ci o stare metabolică și inflamatorie complexă, cu impact major asupra riscului și evoluției cancerului. Dr. Ramona Dobre explică mecanismele prin care țesutul adipos influențează apariția tumorilor, agresivitatea acestora și răspunsul la tratament.

Care sunt tipurile de cancer cel mai frecvent asociate cu obezitatea?

Există mai multe categorii de cancere în care obezitatea are un rol important. În primul rând, vorbim despre cancerele hormonodependente, precum cancerul de sân și cancerul endometrial. Țesutul adipos nu este doar un depozit pasiv de grăsime, ci un organ activ endocrin. La nivelul său se află o enzimă importantă – aromataza – care contribuie la creșterea nivelului de estrogen. Excesul de estrogen favorizează dezvoltarea tumorilor hormonodependente, ceea ce explică riscul crescut în aceste cazuri.

A doua categorie este reprezentată de cancerele din sfera digestivă: cancerul gastric, colorectal și hepatic. În aceste situații, mecanismele sunt strâns legate de sindromul metabolic, rezistența la insulină, hiperinsulinemie și inflamația cronică.

Există însă și asocieri mai puțin intuitive. Obezitatea a fost corelată cu un risc crescut pentru cancerul renal, cancerul tiroidian și chiar pentru anumite tipuri de limfoame. În aceste cazuri, legătura este probabil multifactorială și implică mecanisme metabolice, hormonale și inflamatorii.

Important este faptul că nu vorbim doar despre un risc crescut de apariție a cancerului, ci și despre o posibilă creștere a agresivității tumorale și o scădere a eficienței tratamentului la pacienții cu obezitate comparativ cu cei normoponderali.

Care este principala legătură dintre obezitate și cancer?

Cel mai important mecanism implicat pare a fi inflamația cronică de grad scăzut („low-grade”), caracteristică obezității. Această inflamație persistentă întreține procesul de tumorigeneză. Însă efectele sunt mai complexe decât atât: nu vorbim doar despre favorizarea apariției cancerului, ci și despre creșterea agresivității tumorale și despre scăderea răspunsului la tratament la pacienții cu obezitate.

Cum este gestionat pacientul oncologic care asociază obezitate?

Pacientul oncologic se află, în mod firesc, sub coordonarea medicului oncolog. Însă atunci când există complicații endocrine sau obezitate asociată, este necesară implicarea unei echipe multidisciplinare, care poate include endocrinologul.

În prezent, terapiile oncologice moderne – în special imunoterapia – pot determina frecvent reacții adverse endocrine (disfuncții tiroidiene, hipofizare, diabet zaharat). Din acest motiv, mulți pacienți oncologici ajung în evaluarea endocrinologului.

În plus, este important să evaluăm în ce măsură obezitatea influențează prognosticul bolii oncologice, atât în ceea ce privește supraviețuirea, cât și calitatea vieții.

Există date clare privind impactul obezității asupra mortalității în cancer?

Studiile arată că obezitatea este asociată cu un risc mai mare de apariție a unor forme mai agresive de cancer și cu un răspuns terapeutic mai slab. Totuși, datele directe privind creșterea mortalității sunt mai dificil de interpretat, deoarece obezitatea vine frecvent la pachet cu multiple comorbidități (diabet, hipertensiune, boli cardiovasculare), care pot influența independent prognosticul.

Este dificil de separat complet efectul obezității de cel al complicațiilor asociate. Cu toate acestea, există indicii că efectele pot fi cumulative sau chiar sinergice.

Cert este că obezitatea afectează calitatea vieții și complică managementul pacientului oncologic, motiv pentru care prevenția și intervenția precoce asupra excesului ponderal rămân esențiale.