Se estimează că 31% dintre bărbați și 25% dintre femei din UE vor primi un diagnostic de cancer până la vârsta de 75 de ani.

Progresele tehnologice în abordările de screening pentru cancer oferă noi oportunități pentru detectarea precoce, dar o nouă analiză arată că prea mulți europeni nu beneficiază de programe de screening bine organizate și accesibile.

Datorită Planului European de Combatere a Cancerului, se realizează progrese majore în screening-ul pentru cancer. UE a introdus noi recomandări și orientări și a finanțat o varietate de programe pilot susținute la nivel politic, tehnic și financiar.

Acest progres, însă, este doar o parte a imaginii. Progresele ulterioare depind acum de statele membre ale UE. Fiecare țară trebuie să facă mai mult pentru a se asigura că politicile lor de screening ajung la persoanele care au nevoie de ele. Cel mai recent Indice de Screening al  European Cancer Organisation (ECO) relevă disparități vaste în Europa, cu scoruri de politici variind de la 26% în țările cu cel mai mic clasament la 91% în cele cu cel mai înalt clasament, subliniind nevoia urgentă de acțiune. România are un scor de 34,7%.

În ultimii doi ani, ECO, în colaborare cu experți în domeniul cancerului și organizații partenere, a elaborat raportul „Nivelul următor pentru screeningul cancerului: De la angajamente la acțiuni continue pentru detectarea precoce a cancerului”, lansat la Summitul European privind Cancerul 2025.

La aproape cinci ani de la lansarea Planului European de Combatere a Cancerului, raportul solicită un screening al cancerului mai eficient și mai echitabil în întreaga UE. Bazat pe consultări cu experții, sondaje din lumea reală și dovezi evaluate de colegi, acesta oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a progreselor și a lacunelor rămase.

Documentul ECO identifică modalitățile precise prin care țările trebuie să se îmbunătățească.

• Utilizarea mai eficientă a instrumentelor UE, inclusiv orientări detaliate și scheme de asigurare a calității
• Implementarea de noi programe de screening pentru cancerele de prostată, plămâni și gastric, care deja avansează prin inițiative pilot susținute de UE
• Abordarea inegalităților sociale, deoarece accesul la screening variază semnificativ în funcție de venit, educație și locul de reședință. Țările trebuie să se asigure că screeningul ajunge la populațiile defavorizate, inclusiv la comunitățile rurale
• Extinderea abordărilor inovatoare – cum ar fi unitățile mobile de screening, kiturile de autocolectare și comunicarea adaptată cultural – care s-au dovedit eficiente în extinderea participării.

Raportul complet poate fi consultat AICI.