Ghidul ESMO conține informații cu privire la cele mai frecvente reacții adverse ale imunoterapiilor moderne (cunoscute ca “inhibitori ai punctelor de control imunitar”), modul în care echipa oncologică va trata aceste reacții și cum pot pacienții utiliza câteva strategii simple pentru a diminua efectele acestora.
Informațiile medicale conținute în acest document se bazează pe Ghidul ESMO de practică medicală pentru managementul reacțiilor adverse ale imunoterapiei care este conceput pentru a ajuta clinicienii în privința diagnosticului, tratamentului și monitorizării acestor evenimente. Versiunea tradusă în limba română a fost revizuită de oncolog Andrei Ungureanu, medic specialist, și dr. biolog Violeta Astratinei, reprezentant al pacienților.
Reacțiile adverse de tip imun care apar în urma tratamentului cu inhibitori ai punctelor de control pot afecta orice organ sau țesut, dar cel mai frecvent sunt afectate pielea, colonul, plămânii, ficatul și glandele endocrine (cum sunt hipofiza sau tiroida).
Majoritatea acestor reacții adverse sunt ușoare sau moderate și sunt reversibile dacă sunt detectate precoce și tratate corespunzator; de aceea, cea mai importantă acțiune pe care trebuie s-o întreprindeți este să aduceți la cunoștință medicului curant sau echipei oncologice apariția oricărui simptom nou sau agravarea oricărui simptom preexistent sau existența oricăror simptome care vă îngrijorează.
Reacțiile adverse ale tratamentului cu inhibitori ai punctelor de control apar, de obicei, după câteva săptămâni sau luni de la începerea tratamentului, dar pot să apară oricând în timpul tratamentului – precoce, la câteva zile după prima perfuzie sau uneori și după 1 an de la sfârșitul tratamentului.
Mai multe informații despre reacțiile adverse ale imunoterapiei și cum pot fi tratate- AICI.