Cancerul de prostată a ucis 107.000 de bărbați în 2018, depășind cancerul colorectal, fiind acum a doua cea mai răspândită cauză de deces prin cancer de sex masculin, reprezentând 9% din totalul deceselor provocate de cancer în rândul bărbaților din Europa.  Este o boală cronică care provoacă numeroase dificultăți emoționale și sociale pacienților și familiilor acestora. Se preconizează că povara socio-economică a cancerului de prostată va crește semnificativ în următorii ani ca urmare a îmbătrânirii populației în Europa.

În fiecare an, aproape jumătate de milion de bărbați europeni sunt diagnosticați cu cancer de prostată

Pentru a răspunde nevoilor medicale nesatisfăcute ale problemelor legate de sănătatea prostatei, este necesară:

• O mai bună înțelegerea cancerului de prostată - Dezvoltarea și evoluția cancerului de prostată rămân slab înțelese; este necesar să se găsească noi biomarkeri care să ajute la identificarea sau excluderea cancerele de prostată potențial letale în faze incipiente.
• Dezvoltarea instrumentelor și tehnologiilor bazate pe date pentru a transforma rezultatele cancerului de prostată pe tot spectrul de îngrijire - Datele fragmentate și nestandardizate nu permit utilizarea optimă a învățării automate pentru a monitoriza evoluția cancerului și nici nu ghidează terapia pentru a îmbunătăți rezultatele asupra sănătății și calității vieții.
• Asigurarea de noi tratamente multidisciplinare pentru pacienții cu cancer de prostată - Pacienții au nevoie de tratamente noi, personalizate, neinvazive, care oferă nu numai supraviețuire, ci și o bună calitate a vieții. Aceasta în cadrul oferit de un nivel crescut de colaborare între discipline și abordări multimodale.
• Furnizarea de asistență medicală de înaltă calitate, bazată pe dovezi, depinde de traducerea dovezilor științifice în  ghidurile de practică clinică (CPG). Cu toate acestea, respectarea CPG-urilor este suboptimă  în toată Europa.

Cum poate contribui parteneriatul public – privat la procesul de inovare

• Împărtășirea de cunoștințe și date pentru a explora riscul genetic, social și de mediu, precum și alți factori interconectați care cauzează disparități în îngrijirea cancerului de prostată.
• Colaborarea în domeniul cercetării integrative, permițând unei echipe multidisciplinare de medici să optimizeze stadializarea pacienților, opțiunile de tratament și rezultatele prin colectarea de date despre gene, proteine și metabolism.
• Dezvoltarea pe baza progreselor metodologice în cercetarea translațională, inclusiv organe artificiale, modele animale, imagini vii și moleculare / cantitative avansate, care sunt acum disponibile în centrele de excelență, pentru a accelera cercetarea colaborativă și translațională.
• Crearea de modalități eficiente de conectare, extindere și existență a surselor de date accesibile, precum și definirea unor structuri mai bune și dezvoltarea de instrumente și metodologii pentru a analiza Big Data.
• Îmbunătățirea diagnosticului pentru detectarea precoce, evaluarea riscului și supravegherea activă a cancerului de prostată folosind date comune, modele pentru a construi seturi de date gata de analiză din diferite surse pentru a răspunde la întrebări critice în cancerul de prostată.
• Îmbunătățirea capacității clinicienilor prin instruiri cu experți în analize de date si modele predictive.
• Posibilitatea ca pacienții să își ofere perspectiva personală și integrarea  rezultatelor raportate de pacient  legate de calitatea vieții pentru identificarea tratamentului potrivit, la momentul potrivit, pentru fiecare pacient (îngrijire individualizată a pacientului).
• Evaluarea celei mai bune  combinații posibile de tratamente pentru diferite profiluri de pacienți pentru a găsi cele mai eficiente și cele mai sigure abordări pentru a asigura medicina personalizată, ghiduri clinice și evaluări ale tehnologiei sănătății.
• Explorarea în continuare a tehnologiile de tratament minim invazive și evaluarea calității vieții unui pacient prin măsuri electronice de rezultat raportate de pacient.
• Producerea unui studiu științific al metodelor și strategiilor care facilitează adoptarea practicilor și cercetărilor bazate pe dovezi în utilizare regulată de către practicienii din domeniul sănătății și factorii de decizie politică.
• Efectuarea de cercetări privind respectarea orientărilor de către profesioniști din domeniul medical și cadre universitare, permițând optimizarea resurselor medicale, îmbunătățind astfel rezultatele pacientului.

Sursa:https://8375a1bf-d451-4822-8345-3c49cddb85f6.filesusr.com/ugd/624c43_97156bbe3ef14272a93db38d671067c6.pdf