Interviu cu Antonella Cardone, directorul European Cancer Patient Coalition (ECPC)

Deși Planul european de combatere a cancerului  își propune reducerea incidenței și mortalității prin prevenție, depistare timpurie și acces echitabil la tratament, România rămâne mult în urmă față de media europeană. Țara noastră se numără printre statele cu cele mai scăzute rate de participare la programele de screening — aproximativ 5% pentru cancerul colorectal și procente la fel de reduse pentru cancerul de col uterin și de sân. Antonella Cardone atrage atenția că aceste decalaje pun în pericol viețile a mii de români și subminează obiectivele stabilite de Uniunea Europeană, care vizează ca până la sfârșitul lui 2025, 90% din populația eligibilă să aibă acces la programe de screening pentru principalele tipuri de cancer.

Care sunt țintele Planului european și care este stadiul îndeplinirii acestora?

Se estimează că până în 2050 numărul  cazurilor anuale noi de cancer va ajunge la 33 milioane. Cancerul colorectal și cel pulmonar provoacă 2,8 milioane decese anual, în principal din cauza diagnosticului tardiv.

Planul european de combatere a cancerului are ca scop reducerea incidenței și mortalității prin prevenție, depistare timpurie și acces echitabil la tratament. Planul stabilește obiective clare și ambițioase. De exemplu, întrucât 40% dintre cazurile de cancer pot fi prevenite, prevenția reprezintă un pilon esențial al planului. Țintele specifice au fost definite pe baza Recomandării Consiliului UE privind screeningul pentru cancer.

Până la sfârșitul lui 2025, Planul își propune screeningul a 90% din populația eligibilă pentru cancerul de sân, col uterin și colorectal, dar și o reducere cu 10% a consumului anual de alcool în întreaga Uniune Europeană. Până în 2030, obiectivele includ vaccinarea anti-HPV a 90% dintre fete și o creștere semnificativă a vaccinării în rândul băieților. Iar până în 2040, se urmărește ca mai puțin de 5% din populația Europei să utilizeze produse din tutun. Totuși, în ciuda acestor obiective ambițioase, există în continuare disparități majore între țările europene în implementarea Planului.

De exemplu, în cazul screeningului pentru cancerul de sân, ratele de participare variază considerabil: în Polonia, acoperirea este de aproximativ 37%, iar ținta națională este de 75%, încă sub obiectivul european de 90%. În ceea ce privește vaccinarea anti-HPV, Țările de Jos vizează o acoperire de aproximativ 60% în rândul fetelor — mult sub ținta europeană de 90%.

Pentru screeningul cancerului colorectal, diferențele sunt și mai mari: în Cipru, Bulgaria și România, rata de participare este de doar 5%, în timp ce în Danemarca ajunge la 76%.

Unele țări, precum Bulgaria, nici măcar nu menționează screeningul bazat pe populație în planurile lor naționale de combatere a cancerului.

Aceste diferențe în prevenție și depistare timpurie au un impact direct asupra ratelor de supraviețuire.

De exemplu, rata de supraviețuire la 5 ani pentru cancerul de colon variază între 49% și 68% în Europa.

Mai mult, în țările din Europa de Est, mai puțin de 75% dintre laboratoare au acces la tehnologii de secvențiere de nouă generație, esențiale pentru diagnosticarea corectă și personalizarea tratamentului prin testarea biomarkerilor.

Și accesul la tratamente inovatoare diferă semnificativ. În Germania, noile terapii devin disponibile aproape imediat după aprobarea EMA (Agenția Europeană a Medicamentului). În alte țări, procesul poate dura peste trei ani, iar în unele regiuni, precum țările baltice, anumite tratamente inovatoare nu sunt aprobate niciodată.

Ce se poate face pentru reducerea acestor inegalități?

La ECPC lucrăm pentru acest lucru. Un exemplu este proiectul nostru dedicat cancerului de sân și testării genomice. Am ales cancerul de sân ca punct de plecare deoarece afectează în principal femeile, care sunt de obicei mai informate și mai implicate în prevenție. Am realizat un sondaj în rândul a 1.400 de paciente cu cancer de sân din Germania, Italia, Franța, Spania și Regatul Unit, toate țări în care testarea genomică este disponibilă. Rezultatele au fost surprinzătoare:

Patru din cinci femei eligibile nu au fost informate de oncologul lor că testarea genomică reprezintă o opțiune. Prin urmare, multe paciente au urmat chimioterapie inutilă, confruntându-se cu efectele secundare fără beneficii terapeutice reale. Aceste efecte secundare nu afectează doar calitatea vieții, ci și costurile sistemului de sănătate, deoarece pacientele au nevoie de îngrijiri suplimentare. În urma acestor rezultate, am elaborat o Cartă a Calității Îngrijirii. De asemenea, rezultatele au fost publicate în revista ESMO Breast, devenind dovezi recunoscute public.

Indicatorii inegalității în sănătate, integrați în Semestrul European

Cum poate fi asigurată sustenabilitatea Planului european de combatere a cancerului?

În prezent, ne concentrăm pe acest lucru.  Din păcate, cancerul nu mai este o prioritate pe agenda politică a Comisiei Europene, și ne temem că Planul ar putea pierde importanță în anii următori.

Pentru a-i asigura continuitatea, considerăm că obiectivele Planului ar trebui integrate în Semestrul European — cadrul de coordonare economică și fiscală al UE.

Anul trecut, am publicat și lansat un Manifest privind Semestrul European în Parlamentul European, primind sprijin din partea mai multor europarlamentari (MEP) și instituții europene.

Am prezentat acest manifest și în cadrul Forumului Sănătății de la Gastein, precum și într-o dezbatere comună cu Comisia Europeană, OECD și Parlamentul European. Propunerea noastră este clară.

Semestrul European monitorizează deja eficient indicatorii economici și fiscali și include și unii indicatori de sănătate. Totuși, miniștrii sănătății se reunesc mult mai rar decât miniștrii economiei — cel mult de două ori pe an, comparativ cu întâlniri lunare ale celor din urmă.

Noi propunem ca indicatorii de inegalitate în sănătate, dezvoltați prin implementarea Planului european de combatere a cancerului și prin Registrul Inegalităților, să fie integrați în Semestrul European, pentru a putea fi monitorizați constant și pe termen lung. În prezent, purtăm discuții cu instituțiile europene pentru a transforma această propunere în realitate.