Aprobată pe de data de 16 mai la Senat, propunerea a trecut, pe 15 iunie, și de votul Camerei Deputaților, for decizional. Legea prevede că ”în situația încheierii contractelor de asigurare, în cazul în care distribuitorul de asigurări solicită supraviețuitorului de cancer informații și documente în vederea evaluării riscului pentru preluarea, respectiv menținerea în asigurare, acesta are dreptul de a nu le furniza pe cele care vizează afecțiunea oncologică, dacă a trecut un termen de 7 ani de la data încheierii protocolului oncologic. În cazul supraviețuitorului de cancer al cărui dagnostic a fost pus înaintea vârstei de 18 ani, termenul este de 5 ani de la data încheierii protocolului oncologic.
”Astăzi vorbim despre învingători, despre cei care au reușit să treacă linia de sosire, să supraviețuiască (n.r. afecțiunii oncologice), dar și despre problemele pe care le au aceștia după ce medicina le spune că sunt vindecați, că sunt oameni care pot duce mai departe o viață normală. Proiectul meu de lege, intitulat sugestiv <Dreptul la uitare> le dă posibilitatea foștilor diagnosticați cu cancer ca, după o anumită perioadă, să își poată lua credite sau să-și poată face asigurări fără să fie discriminați, la fel ca o persoană care nu a avut acest diagnostic. Există viață după diagnosticul de cancer”, a afirmat inițiatoarea propunerii, senator Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat.
Legea mai prevede că în vederea asigurării respectării dreptului de a fi uitat, personalul medico- sanitar are obigația de a nu furniza distribuitorilor de asigurări informațiile și documentele care vizează afecțiunea oncologică.
La propunerea institutelor oncologice, prin normele de aplicare a legii, Ministerul Sănătății stabilește termene reduse față de cele inițiale (7/5 ani) pe categorii de vârstă și tipuri de afecțiuni oncologice ale supraviețuitorilor de cancer, pe baza datelor științifice privind progresele terapeutice.
