În ciuda faptului că ultimul an a reprezentat o perioadă dificilă atât pentru pacienți, cât și pentru medici, pandemia a adus și câteva îmbunătățiri ale activității medicale și ale colaborării dintre actorii sistemului de sănătate.
”Am obținut o colaborare excelentă cu medicii de familie, am reușit să facem ceea ce se numește telemedicină, transmiterea electronică a scrisorilor medicale și eliberarea rețetelor, am îmbunătățit gradul de educație a pacienților (spălatul mâinilor, purtatul măștilor), am obținut o îmbunătățire semnificativă a mortalității prin infecție gripală - până în 2020, aveam câte 3-4 decese din cauza gripei la pacienții cu mielom multiplu. De asemenea, am avut o scădere semnificativă și un control mai bun al infecțiilor legate de actul medical – așa numitele infecții nosocomiale- deoarece am fost forțați să scădem, cu aproximativ 10%, internările continue, dar am crescut numărul de internări de zi. Putem scădea numărul internărilor continue cu încă cel puțin 20%, dar aici avem nevoie de ajutorul pacienților. Trebuie să lucrăm cu mentalitatea pacientului român, astfel încît majoritatea actelor medicale să se desfășoare în ambulator sau în spitalizarea de zi”, a declarat președintele Colegiului Medicilor România în cadrul mesei rotunde ”Nu am făcut destul”, organizată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).
În ceea ce privește organizarea caravanelor de analize medicale gratuite în zonele cu un acces limitat la servicii medicale, extrem de importantă este comunitatea locală, dar și crearea unor servicii permanente. ” Societatea Română de Hematologie a derulat, în 2018, caravana pentru depistarea amiloidozei ereditare, desfășurată în câteva sate din județul Suceava, prin care am identificat pacienți cu această boală și purtători sănătoși. Am descoperit importanța comunității locale. Aceste caravane sunt foarte importante și ridică gradul de alertă pentru anumite patologii. Dar este nevoie de o acțiune permanentă, este nevoie de dezvoltarea unor servicii care să activeze permanent în comunitate pentru prevenție și pentru screening. Acest obiectiv se poate realiza numai prin consolidarea asistenței medicale primare, care înseamnă mult mai mult decât medicina de familie. În prezent, în România sunt 470 de localități fără medic de familie”, a mai atras atenția prof. dr. Daniel Coriu.