Conștientizarea privind afecțiunile oncologice, accesul timpuriu la tratament și rambursarea serviciilor medicale sunt prea puțin abordate în planurile naționale de combatere și control al cancerului.

Un studiu realizat de Mark Lawler, Csaba L. Degi, Lauren Diamond și Katie Thurston-Smith a analizat planurile naționale de control al cancerului (NCCP) din 20 de țări, evidențiind provocările și progresele în combaterea acestei boli la nivel global. Cercetarea a inclus 103 surse, printre care 42 de NCCP-uri oficiale, documente guvernamentale și literatură de specialitate, fiind evaluată conform standardelor Organizației Mondiale a Sănătății și Planului European de Combatere a Cancerului.

Rezultatele arată că, deși majoritatea planurilor abordează prevenția și reducerea factorilor de risc, doar 40% includ măsuri pentru creșterea conștientizării populației, iar în domeniul tratamentului foarte puține NCCP-uri au obiective acționabile privind accesul timpuriu sau rambursarea serviciilor. În schimb, aspectele legate de calitatea vieții pacienților, precum îngrijirea paliativă și programele de sprijin, au fost bine integrate în planuri.

Analiza comparativă arată că Franța, Irlanda și Japonia au cele mai solide sisteme de guvernanță a NCCP-urilor, în timp ce Austria, Brazilia, Norvegia, Arabia Saudită, Suedia și Turcia au înregistrat performanțe mai scăzute. În ceea ce privește politicile specifice fiecărui pilon de intervenție, Belgia și Irlanda au fost cele mai avansate, iar Germania, Mexic, Elveția, Olanda și SUA au avut cel mai mare decalaj.

Cercetătorii recomandă îmbunătățirea obiectivelor măsurabile și acționabile, alocarea clară a resurselor financiare, promovarea echității, investiții în cercetare și inovare, consolidarea bazelor de date integrate și interoperabile și colaborarea la nivel internațional pentru a crește eficiența NCCP-urilor.

Această analiză subliniază importanța unor planuri naționale bine definite, care să asigure prevenție, diagnostic precoce, tratament eficient și sprijin pentru pacienți, contribuind astfel la reducerea impactului cancerului asupra societății și sistemelor de sănătate.

”În acest context, pentru România, Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului nu mai poate fi tratat ca un simplu document de politică publică, ci trebuie să devină un angajament real față de cetățeni: boala și șansele de supraviețuire nu trebuie să mai depindă de codul poștal. Este momentul să trecem de la diagnostice tardive la trasee rapide și bine definite, de la liste de așteptare pentru terapii inovatoare la un Fond de Inovație transparent și funcțional și de la îngrijiri fragmentate la o rețea coerentă de servicii - screening organizat, tratament modern, psiho-oncologie, onconutriție și paliație - accesibile fiecărui pacient, în fiecare regiune a țării”, a declarat, pentru Cancer Plan, prof. dr. Csaba L. Degi, președinte Fundația European Cancer Community și fost președinte European Cancer Organisation (ECO).