Interviu cu prof. dr. Monica Cîrstoiu, Șef Secție Obstetrică-Ginecologie, Spitalul Universitar de Urgență București

Într-un context național și global în care incidența cancerelor feminine rămâne semnificativă, iar accesul la screening și tratament variază considerabil, prevenția și diagnosticul precoce reprezintă pilonii esențiali ai reducerii mortalității. Prof. dr. Monica Cîrstoiu analizează principalele forme de cancer cu impact asupra sănătății femeii, importanța monitorizării regulate, rolul testării genetice și necesitatea unei abordări multidisciplinare în managementul oncologic. ”Patologia oncologică ginecologică impune prevenție activă, screening organizat, acces echitabil la investigații, testare genetică în cazurile indicate, abordare multidisciplinară, susținere psihologică pentru pacientă și familie. În absența simptomelor, controlul anual rămâne cel mai eficient instrument de reducere a mortalității prin cancer la femei”, atrage atenția prof. dr. Monica Cîrstoiu.

Care sunt cele mai frecvente forme de cancer la femei și care sunt semnalele de alarmă?

În ordinea frecvenței, cancerul de sân ocupă primul loc în patologia oncologică feminină, reprezentând aproximativ 28% dintre cazuri. Urmează cancerul colorectal, care, deși nu aparține sferei genito-mamare, are o incidență crescută în rândul femeilor. Cancerul de col uterin se situează pe următoarea poziție, cu un procent de aproximativ 7%, iar cancerul pulmonar se află, în România, la o incidență comparabilă la sexul feminin.

Pentru cancerul mamar, semnalele de alarmă includ: apariția unei formațiuni palpabile la nivelul sânilor; secreții mamelonare patologice (în special sanguinolente); semne inflamatorii (eritem, edem, indurație, aspect de „coajă de portocală”); retracții tegumentare sau modificări ale conturului sânului.

În cazul cancerului de col uterin, simptomatologia de alarmă poate include: sângerări post act sexual, sangerari vaginale intermenstruale, menstre abundente sau prelungite, leucoree sanguinolentă. Trebuie însă subliniat că apariția simptomelor indică, de cele mai multe ori, un stadiu deja avansat al bolii. De aceea, consultul ginecologic anual rămâne esențial.

Diagnosticul precoce influențează decisiv prognosticul. În oncologie, diferența dintre stadiile incipiente și cele avansate înseamnă diferențe majore de supraviețuire și calitate a vieții.

Unde se situează cancerul ovarian și cel endometrial?

Cancerul ovarian și cancerul endometrial sunt forme cu impact major, în special la femeile cu vârste între 40–60 de ani. Cancerul ovarian nu beneficiază de un program standardizat de screening. În stadii avansate, poate determina: creșterea volumului abdominal; balonare persistentă; tulburări de tranzit; dureri epigastrice nespecifice, frecvent interpretate inițial ca patologie digestivă.

Cancerul endometrial este frecvent asociat cu un „trepied” al pacientei care prezintă modificări de tip metabolic: obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arterială.

În fața unei paciente cu acest profil, riscul oncologic trebuie atent evaluat. Ecografia transvaginală poate evidenția îngroșarea endometrială (≥16 mm în premenopauză; ≥5 mm în postmenopauză), element care impune investigații suplimentare.

Cum funcționează prevenția în cancerele feminine și la ce tipuri de teste/investigații au acces femeile?

Prevenția este fundamentală. Pentru cancerul de col uterin se face screening prin test Babeș-Papanicolau, testare HPV, vaccinare gratuită anti-HPV la fete și băieți eligibili ca vârstă.

Pentru cancerul de sân se recomandă autopalpare lunară, ecografie mamară după 30 de ani (anual sau biannual, în funcție de modificările patologice descoperite), mamografie după 40 de ani (la 1–2 ani, în funcție de risc) și completare cu ecografie.  .

Pentru patologia ovariană și endometrială este necesar consult ginecologic anual și ecografie transvaginală.

Deși ecografia este teoretic decontată, nivelul de finanțare nu acoperă costurile reale, ceea ce limitează contractarea serviciilor în mediul privat. O soluție rămâne internarea de zi în unități spitalicești, unde investigațiile pot fi efectuate în baza biletului de trimitere.

Ce rol are componenta genetică în cancerele femeilor?

În cancerul de sân și în cel ovarian, mutațiile BRCA1 și BRCA2 au relevanță majoră. Pacientele cu istoric familial pot beneficia de testare genetică. Cunoașterea statusului genetic nu înseamnă certitudinea apariției bolii, ci permite intensificarea monitorizării, adoptarea unui stil de viață protector, reducerea factorilor epigenetici (fumat, consum excesiv de alcool, sedentarism, expuneri toxice).

Un alt sindrom genetic relevant este Sindromul Lynch, asociat cu cancer colorectal și cancer endometrial, uneori la vârste tinere. Identificarea familiilor la risc permite monitorizare adecvată și prevenție activă.

Există diferențe între grupe de vârstă în ceea ce privește aderența la controale?

Tinerele paciente tind să minizeze riscul. Între 40–50 de ani se observă o creștere a responsabilității față de sănătate, însă există o reticență la vârstele mai înaintate de a efectua controale sau investigații medicale, de la cele uzuale până la cele de specialitate, de teama de a nu depista o boală.

După instalarea menopauzei, multe femei consideră în mod eronat că monitorizarea ginecologică nu mai este necesară. Menopauza nu înseamnă finalul supravegherii medicale. Atrofia urogenitală, infecțiile urinare recurente, incontinența urinară de efort sau simptomatologia vaginală necesită evaluare și tratament.

Care funcționează echipa medicală multidisciplinară în managementul unei patologii oncologice?

În patologia oncologică avansată, intervențiile chirurgicale pot fi complexe, necesitând rezecții extinse in cazul interventiei radicale și colaborare interdisciplinară. Decizia terapeutică trebuie luată în comisie oncologică multidisciplinară (chirurg, ginecolog, oncolog medical, radioterapeut, imagist, anatomopatolog).

Din păcate, această echipă multidisciplinară nu este prezentă decât în marile spitale sau în marile unități medicale de profil. În plus, uneori nici pacienții sau aparținătorii nu sunt familiarizați cu noțiunea de comisie oncologică și atunci este extrem de dificil să le explicăm de ce decizia terapeutică luată de comisie este cea mai bună pentru cazul lor.