Un nou centru de excelență va apărea în București, pe platforma IOB, urmând a acoperi nevoile de protonoterapie nu doar pentru pacienții din România, ci și pentru cei din Sud- Estul Europei. ” Acest centru va include nu doar protonoterapie, ci și terapii pe care nu le putem realiza încă în prezent. Vorbim despre un proiect complex, care include zone de cercetare, anatomie patologică, terapie intensivă, toxicologie oncologică, studii clinice și imagistică de înaltă performanță”, explică dr. Daniela Zob, manager Institutul Oncologic București ”Prof. dr. Alexandru Trestioreanu”.

Care este stadiul Centrului de Protonoterapie?

În prezent, se realizează studiul de fezabilitate pentru Centrul de Protonoterapie al Institutului Oncologic București. Este vorba despre un apel necompetitiv, iar proiectul se află în consultare publică. Probabil că în luna septembrie vom avea rezultatele studiului. Vorbim despre un centru de excelență, nu doar pentru România, ci pentru întreaga regiune de sud-est a Europei. Protonoterapia este o terapie modernă, cu indicații în continuă extindere, care permite tratarea precisă a tumorilor, cu toxicitate redusă.

Care sunt beneficiile concrete ale acestui centru pentru pacienți?

În primul rând, pacienții nu vor mai fi trimiși în afara țării pentru tratamente extrem de costisitoare – pe care, în prezent, Ministerul Sănătății le acoperă prin programe speciale. În al doilea rând, acest centru va include nu doar protonoterapie, ci și terapii pe care nu le putem realiza încă în prezent. De exemplu, se va înființa o unitate dedicată tratării toxicităților asociate terapiilor oncologice moderne, pentru care nu există un centru național în momentul de față.

Vom avea și un centru dedicat screeningului oncologic – un spațiu separat, unde pacienții vin doar pentru prevenție. Acum, avem deja un cabinet de vaccinare, dar acolo vom putea structura și extinde prevenția.

Se vor realiza și studii clinice?

Da, centrul va găzdui o unitate specializată în studii clinice. În acest moment, reabilităm o secție dedicată studiilor de fază I și II, dar în noul centru vom putea desfășura studii clinice mai complexe, cu saloane dedicate, paturi și dotări specifice. Vom avea astfel un centru de fază I real, în care fiecare medic implicat să poată gestiona pacienți în siguranță și conform reglementărilor internaționale.

Vor exista două săli de chirurgie robotică, două săli de chirurgie laparoscopică și încă una destinată intervențiilor speciale – de exemplu, radioterapia intraoperatorie, care este încă o zonă de avangardă. Tot acolo va fi inclusă și radiologia intervențională, cu aparatură de tip angio-CT sau angio-RMN, care va permite administrarea de radionuclizi – proceduri pe care, momentan, le realizăm doar în colaborare cu Institutul Clinic Fundeni. Din păcate, aceste servicii nu sunt rambursate în prezent, dar sperăm ca acest lucru să se schimbe în viitor.

Care este termenul pentru finalizarea acestui centru?

Termenul estimat este 2027. Nu este un obiectiv imposibil, dar necesită un efort considerabil și o mobilizare amplă. Am avut sprijinul colegilor de la Institutul de Fizică, care ne-au fost alături încă de la început, inclusiv în realizarea planșelor și a documentației tehnice. Vorbim despre un proiect complex, care include zone de cercetare, anatomie patologică, terapie intensivă, toxicologie oncologică, studii clinice și imagistică de înaltă performanță.

Vorbind și de Institutul Oncologic București, ce ar mai fi nevoie, ca dotare sau ca resursă umană, pentru a completa traseul pacientului oncologic?

La acest moment, acoperim mare parte din nevoi. Avem anatomie patologică și capacitatea de a face biopsii din orice tip de formațiune tumorală. Există două computere tomograf și posibilitatea de a face biopsii ghidate CT – o investigație disponibilă doar în trei spitale publice: Fundeni, Spitalul Militar și Institutul nostru. Tocmai de aceea, intenționăm să dezvoltăm și un compartiment de radiologie intervențională. Astfel, am putea evita internarea pe chirurgie pentru proceduri care pot fi realizate în ambulatoriu.

Avem capacitate de bronhoscopie, endoscopie digestivă superioară, colonoscopie, puncție mamară ghidată ecografic. La acest moment, nu realizăm încă puncții mamare ghidate mamografic, deși mamograful nou permite acest lucru. Mai avem nevoie de câteva avize pentru a putea opera în această direcție. Totodată, nu avem încă posibilitatea de a face puncții ghidate RMN, ceea ce ar fi un pas important spre un diagnostic de mare finețe – sperăm să ajungem și acolo.

Din punct de vedere al investigațiilor imagistice, avem tomografie computerizată, ecografie, scintigrafie, SPECT-CT, PET-CT.

Institutul a făcut pași importanți în dezvoltarea testelor moleculare. În ce stadiu sunteți acum?

Am dezvoltat o platformă de imunohistochimie și am început implementarea unor teste moleculare, cu sprijinul colegelor din anatomie patologică. Deși nu reușim încă să facem întreg panoul necesar, sunt pași importanți. Direcția este clară: diagnostic precis, personalizat, bazat pe profilul molecular al tumorii.

Ce așteptări aveți de la actuala conducere a sistemului de sănătate?

Sunt aceleași pe care le-am avut și față de conducerile anterioare – să construim un sistem de sănătate performant, în slujba pacientului. Să vedem mai multă încredere, mai multe zâmbete pe chipurile celor care ne trec pragul și să știm că atunci când pacienții pleacă acasă, pleacă bine și cu mulțumire în suflet. Asta își dorește orice medic.

Mai multe detalii despre activitatea IOB și planurile actualei conduceri puteți citi în interviul din ediția print iulie/august 2025 a revistei Politici de Sănătate.