Povara cancerului este mare! În 2016, mai mult de unul din patru decese (26%) a fost din cauza cancerului în Europa.  Acest lucru face din cancer a doua cauză principală de deces, în urma bolilor cardiovasculare. În Danemarca, Franța, Olanda și Marea Britanie, cancerul a fost principala cauză de deces. Măsurat în DALY (anii de viață ajustați cu incapacitate), cancerul a fost grupul de boli care a cauzat a doua cea mai mare povară a bolii (20%) după bolile cardiovasculare în 2016, dar în majoritatea țărilor mai bogate a provocat cea mai mare povară a bolilor. Dacă reducerile semnificative ale bolilor cardiovasculare continuă ca în trecut, cancerul va continua foarte curând să devină principalul grup de boli din punct de vedere al poverii bolilor în Europa.

Stilul de viață  și creșterea incidenței

Numărul cazurilor de cancer nou diagnosticate este în creștere. Incidența cancerului a crescut cu aproximativ 50%, de la 2,1 milioane la 3,1 milioane de cazuri între 1995 și 2018 în Europa. Creșterea generală a populației în această perioadă explică o mică parte a acestei creșteri. Un factor demografic fundamental din spatele acestei evoluții este îmbătrânirea populației. Cu toate acestea, o creștere marcată a incidenței cancerului în toate țările, cu excepția Islandei, rămâne chiar și după luarea în considerare a schimbărilor demografice între 1995 și 2018. O creștere a unor factori de risc legați de stilul de viață, cum ar fi obezitatea, precum și activități de screening mai extinse (din anii 1990) oferă explicații. Dezvoltarea pozitivă în alte boli majore, cum ar fi bolile cardiovasculare, implică mai mulți oameni care ajung la o vârstă avansată la care riscul de a face cancer este mai mare. Este nevoie de un accent mai puternic asupra măsurilor eficiente de prevenire primară pentru a obține o schimbare a incidenței cancerului. Un studiu recent din SUA a arătat că peste 40% din toate cazurile noi de cancer sunt atribuibile factorilor de risc modificabili. Situația este probabil similară în Europa. Sistemele de îngrijire a sănătății ar trebui să încurajeze implementarea unor programe de vaccinare cuprinzătoare (vaccinarea împotriva HPV pentru fete și băieți, dar și vaccinarea împotriva virusului hepatitei B), încercarea eliminării virusului hepatitei C pentru a preveni cancerul hepatic. În plus, adoptarea unui stil de viață sănătos trebuie promovat și stimulat, posibil prin accize și interdicții de fumat.

Țările mai bogate înregistrează rate de supraviețuire mai mari decât țările mai sărace

Între 1995 și 2018, mortalitatea prin cancer a crescut cu aproximativ 20 procente, de la 1,2 milioane la 1,4 milioane de decese. După luarea în considerare a faptului că populația a cunoscut o creștere în această perioadă, mai multe țări au înregistrat scăderi ale mortalității prin cancer. În absența ambilor factori - creșterea și îmbătrânirea populației - mortalitatea prin cancer ar fi scăzut în toate țările, cu excepția Bulgariei, Greciei și României. Îmbunătățirile supraviețuirii explică diferența dintre mărimile creșterilor generale ale incidenței și mortalității prin cancer. Ratele de supraviețuire pe 5 ani pentru toate tipurile de cancer luat în calcul a crescut între 1995 și 2014 în toate țările. Îmbunătățirile de supraviețuire între perioadele 2005-2009 și 2010-2014 au fost mai mici comparativ cu perioadele anterioare. Există un model clar că țările mai bogate să înregistreze rate de supraviețuire mai mari decât țările mai sărace. Îmbunătățirile în toate domeniile de îngrijire a cancerului au fost importante pentru a obține îmbunătățiri în ceea ce privește supraviețuirea. Progresele în diagnosticare sunt importante pentru a înțelege mai bine natura și răspândirea cancerului,  fiind capabilă să ofere un tratament eficient. Au fost introduse modalități de tratament mai eficiente care pot satisface nevoile pacienților. De la începutul implementării programelor de screening populațional (pentru cancerul de col uterin și pentru cancerul de sân) în anii 1990 și 2000, au contribuit și ele la creșterea supraviețuirii prin detectarea mai multor cazuri într-un stadiu incipient. O bună organizare a tuturor părților implicate în îngrijirea cancerului, de ex. prin procese standardizate de îngrijire,  poate asigura că toți pacienții primesc îngrijiri de înaltă calitate. Progresele în îngrijirea cancerului nu ar fi putut fi realizate fără investiții adecvate în prevenire, diagnosticare, tratament și reabilitare.

Cheltuielile cu sănătatea percapita pentru cancer au crescut cu 86%, de la 105 la 195 de euro

Cheltuielile de sănătate pentru îngrijirea cancerului (costurile directe ale cancerului) au crescut de la 52 miliarde EUR la 103 miliarde EUR în Europa între 1995 și 2018. Acest lucru este egal cu o creștere de 98%, totuși trebuie amintit că numărul pacienților nou diagnosticați a crescut cu aproximativ 50% în aceeași perioadă. Cheltuielile cu sănătatea percapita pentru cancer au crescut cu 86%, de la 105 la 195 de euro. Costurile directe ale cancerului diferă foarte mult între țări. În 2018, cheltuielile cu sănătatea pentru cancer au variat de la 70 EUR în România la 352 EUR în Elveția dacă se iau în considerare diferențele de preț (ajustarea PPP); dacă nu, atunci diferența crește la 36 EUR în România și 511 EUR în Elveția. În general, Austria, Germania, Elveția, cele trei țări din Benelux și Franța au cheltuit cel mai mult pe cancer. Țări situate de-a lungul frontierei de est a UE (cu excepția Finlandei) au cheltuit cel mai puțin pe cancer. Cu toate acestea, diferențele pe țară în ceea ce privește cheltuielile cu sănătatea pentru cancer au crescut în timp. Acest lucru este în mare parte un rezultat al creșteri mai puternice ale cheltuielilor generale pentru sănătate în țările mai sărace. Cheltuielile de sănătate pentru cancer au crescut în mare parte în conformitate cu creșterea generală a cheltuielilor de sănătate. Cheltuielile totale pentru sănătate au crescut de la aproximativ opt la zece la sută din PIB în Europa între 1995 și 2018. Aproximativ 4-7 % din totalul cheltuielilor de sănătate sunt de obicei dedicate cancerului. Pentru a oferi dovezi clare cu privire la amploarea și dezvoltarea costurilor de îngrijire a sănătății pentru toate grupurile de boli, autoritățile statistice naționale și ministerele sănătății ar trebui să urmeze exemplul olandez și german și să furnizeze în mod regulat date privind cheltuielile de sănătate specifice bolii.

Costurile directe – dominate de cheltuielile de îngrijire în ambulatorii și pentru medicamente

Compoziția costurilor directe ale cancerului s-a schimbat în ultimele decenii. Din punct de vedere istoric, cheltuielile pentru îngrijirea internată (indiferent dacă sunt incluse sau nu cheltuielile pentru medicamentele împotriva cancerului administrate în timpul internării sau nu) au dominat costurile directe. Cel puțin din 2000, zilele de spitalizare ale pacienților cu cancer au evoluat în jos, ca parte a unui proces de mutare a tratamentului către îngrijiri ambulatorii și tratament la domiciliu. Această schimbare a fost posibilă prin dezvoltarea de noi modalități de tratament, care pot fi administrate mai ușor. Costurile directe ale cancerului sunt dominate în prezent de cheltuielile pentru îngrijiri ambulatorii și medicamente pentru cancer. Cheltuielile cu medicamentele pentru cancer au crescut în ultimele decenii. Costurile totale ale medicamentelor împotriva cancerului s-au dublat între 2008 și 2018 în Europa. Creșterea costurilor medicamentelor împotriva cancerului (7,9% pe an) a depășit cu mult creșterea simultană a costurilor directe ale cancerului (1,7% pe an) în Europa între 2008 și 2018. Acest model a fost observabil în aproape toate țările. Ca urmare, medicamentele pentru cancer au reprezentat o pondere tot mai mare din costurile directe ale cancerului. Peste o pătrime (31%) din costurile directe au constat în medicamentele împotriva cancerului în 2018. Rapoarte anterioare au arătat că această pondere era de 9% în 2002/2003 și 12% în 2005, în timp ce era de 20% în 2010 înainte de a ajunge la 23% în 2015. Cu toate acestea, dimensiunea exactă a acestor acțiuni ar putea fi supraestimată din cauza reducerilor confidențiale la medicamente. Îngrijirea informală de către rude și prieteni este o completare importantă a altor servicii formale. Două estimări anterioare au ridicat costurile informale de îngrijire pentru bolnavii de cancer la 23 miliarde EUR în 2009 în UE-27 și până la 24 de miliarde EUR în 2012 în UE-28, dar acestea ar putea subestima costurile reale. Tratamentul pacienților într-un cadru ambulatoriu ar putea crește nevoia rudelor și prietenilor de a duce pacientul cu cancer în mod repetat la spital. Creșterea incidenței cancerului și a mortalității la grupele de vârstă mai în vârstă indică, de asemenea, o potențială creștere viitoare a îngrijirii informale.

Costurile indirecte – în scădere

Costurile indirecte ale cancerului au depășit costurile directe în 1995 în Europa și în majoritatea țărilor individuale. Costurile indirecte au scăzut de la 77 miliarde EUR la 70 miliarde EUR în Europa între 1995 și 2008 și  2018.  Acest lucru este egal cu o scădere de 9% și este rezultatul unei scăderi a mortalității în rândul pacienților în vârstă de muncă, care a redus pierderea de productivitate din perioada prematură. Pierderea productivității cauzată de morbiditate (rezultată din absența de boală și pensionarea anticipată / invaliditate) ar fi putut rămâne stabilă în ciuda numărului crescut de pacienți, modalitățile de tratament au permis perioade mai scurte de boală (din cauza efectelor secundare mai puține). Scăderea costurilor indirecte arată că beneficiile economice din creșterea cheltuielilor de sănătate pentru îngrijirea cancerului au scăzut în mare parte în afara sistemului de îngrijire a sănătății. Cu toate acestea, disponibilitatea de date adevcate pentru a evalua dimensiunea și dezvoltarea atât a costurilor indirecte, cât și a costurilor informale de îngrijire rămâne o provocare majoră. Lipsa datelor este deosebit de gravă, având în vedere că unele autorități naționale responsabile de evaluarea tehnologiilor de sănătate (HTA) aplică o perspectivă societală. Incapacitatea de a estima în mod corespunzător aceste costuri poate duce la decizii suboptime în conceperea politicii măsurilor pentru prevenirea, detectarea și tratarea cancerului dintr-o perspectivă socială.

Concluzie

Dezvoltarea viitoare a poverei economice a cancerului în Europa este strâns legată de dezvoltarea viitoare a poverii bolii. Creșterea continuă a numărului de pacienți noi diagnosticați prezintă o provocare pentru toate sistemele de îngrijire a sănătății. Investiții suplimentare în toate domeniile îngrijirii cancerului - prevenire, diagnosticare, tratament, reabilitare - precum și o eficiență organizațională trebuie să facă față acestei provocări.

Sursa: https://www.efpia.eu/media/580501/comparator-report-on-cancer.pdf