Cancerul pulmonar în Europa: Chiar dacă ratele tabagismului sunt în scădere treptată, persoanele care obișnuiau să fumeze rămân expuse unui risc ridicat de cancer pulmonar timp de mulți ani după ce au renunțat la tutun, iar factorii de mediu, cum ar fi poluarea aerului, reprezintă un factor de risc important al acestei afecțiuni la nivelul întregii populații.
Potrivit autorilor raportului ”Lung cancer in Europe: the way forward. London: The Health Policy Partnership”, odată cu punerea în aplicare a Planului european de combatere a cancerului și în contextul în care „ne gândim la recuperarea după COVID-19, avem ocazia de a pune în aplicare ceea ce este necesar pentru a îmbunătăți rezultatele în cazul persoanelor cu cancer pulmonar și pentru a reduce povara pe care o reprezintă afecțiune reprezintă pentru societățile noastre”.
În vederea elaborării unei abordări complete a problemei cancerului pulmonar în Europa, raportul propune câteva priorități strategice:
Conștientizarea limitată a publicului și prioritatea politică redusă s-au tradus, de-a lungul anilor, prin resurse și fonduri de cercetare limitate în comparație cu alte tipuri de cancer. De asemenea, este necesară reducerea stigmatului față de fumat și, prin asociere, față de cancerul pulmonar. Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru cancerul pulmonar, astfel încât încurajarea oamenilor să nu fumeze este esențială pentru prevenire. Este important de recunoscut că stigmatizarea legată de fumat poate acționa ca o barieră puternică în calea unei îngrijiri adecvate pentru cancerul pulmonar. Totodată, este important de admis faptul că cercetările sunt limitate în privința siguranței pe termen lung a noilor produse din tutun și a celor fără nicotină și, astfel, trebuie să se extindă baza de dovezi pentru înțelegerea acestora.
Depistarea timpurie este o prioritate cheie pentru îmbunătățirea supraviețuirii, deoarece oferă pacienților posibilitatea de a beneficia de tratamente potențial curative, cum ar fi intervenția chirurgicală. Societatea Europeană de Pneumologie a solicitat recent Comisiei Europene să crească diagnosticarea precoce a cancerului pulmonar cu 20% până în 2030. Screeningul este o componentă de bază a depistării timpurii și a diagnosticării. De asemenea, screeningul țintit, cu ajutorul tomografiei computerizate cu doză mică (LDCT), în rândul persoanelor definite ca fumătoare actuale sau foste fumătoare, s-a demonstrat că permite detectarea cancerului pulmonar într-un stadiu precoce și reduce mortalitatea. Impactul screeningului ar putea fi sporit și mai mult prin extinderea acestuia la alte grupuri de persoane cu risc de cancer pulmonar, inclusiv la cele din medii dezavantajate din punct de vedere socio-economic, la persoanele cu anumite predispoziții genetice și comorbidități, la cele care au fost expuse la diferite substanțe la locul de muncă (de exemplu, la azbest) și la persoanele din anumite medii etnice.
Cancerul pulmonar a înregistrat multe progrese în diagnosticare și tratament, dar disponibilitatea unui diagnostic (și a unei îngrijiri de înaltă calitate) este adesea incoerentă. Accesul la un tratament personalizat pentru cancerul pulmonar poate fi îngreunat, de exemplu, de accesul limitat la testele de biomarkeri. În plus, disponibilitatea limitată a radio-oncologilor, a medicilor radioterapeuți, dar și a echipamentelor specifice observate în multe țări afectează capacitatea de a satisface cererea de radioterapie. Există, de asemenea, lacune în ceea ce privește disponibilitatea îngrijirii paliative, în ciuda importanței acesteia în îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu cancer pulmonar în stadiu avansat. Sprijinul psihologic este adesea indisponibil, iar în unele zone există un deficit cronic de asistente medicale specializate în oncologie, care pot acționa ca punct central de contact pentru persoanele cu cancer pulmonar în timp ce trec prin diferite etape ale îngrijirii lor. În cele din urmă, sprijinul pentru îngrijitori, care raportează adesea un nivel ridicat de stres și, similar, un nivel ridicat de volum de muncă, este, de asemenea, frecvent trecut cu vederea.
Asistența multidisciplinară este o componentă cheie a unei îngrijiri de înaltă calitate pentru cancerul pulmonar, dar nu este încă disponibilă în mod universal. S-a demonstrat că gestionarea cancerului de plămâni de către o echipă multidisciplinară are ca rezultat un diagnostic mai rapid și mai precis, un acces mai bun la tratamentul adecvat, o mai bună coordonare și calitate a îngrijirii și o supraviețuire mai lungă. Cu toate acestea, nu toate persoanele cu cancer pulmonar au acces la modalități de îngrijire multidisciplinară. Mulți sunt lăsați „să navigheze” pe trasee complexe fără sprijin, cu acces fragmentat la diferiți furnizori de servicii și cu o coordonare deficitară între aceștia.
