De asemenea, argumentele în favoarea unei mai bune îngrijiri a cancerului trebuie prezentate într-un mod ușor de înțeles și relevant atât pentru profesioniștii din domeniul sănătății, cât și pentru public. Sunt concluziile webinar-ului „The Future of Cancer Prevention and Control in Europe”, organizat pe 5 octombrie de Financial Times, și care i-a avut ca speakeri pe europarlamentarul Cristian Bușoi, președinte Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, Esra Urkmez Uzel, Patient Advocacy și Awareness Fundraising Director ESGO ENGAGe și Andreas Charalambous, președinte Organizația Europeană a Cancerului.
Subiectele dezbătute au vizat abordări inovatoare, mecanisme de finanțare și soluții care pot transforma viitorul prevenirii și controlului cancerului în UE. Europarlamentarul Cristian Bușoi a amintit problema inegalităților în ceea ce privește accesul la îngrijirea, depistarea, prevenirea și diagnosticarea cancerului care continuă să existe, amintind totuși că în Europa se înregistrează progrese. În același timp, constrângerile bugetare pe fondul unei inflații ridicate, al războiului din Ucraina și al crizei energetice vor avea un impact asupra îngrijirii oncologice, adăugându-se la problemele și întârzierile în materie de îngrijiri deja agravate de COVID-19, a atras atenția Cristian Bușoi. Referitor la planurile naționale pentru cancer, Andreas Charalambous a subliniat că sunt deja două țări - România și Cehia - care au anunțat crearea unor planuri naționale pentru cancer, ca rezultat al lansării Planului European de Combatere a Cancerului. Cunoașterea și înțelegerea publicului este o altă problemă cheie. În cazul în care sunt disponibile dovezi și date despre cancer, acestea trebuie să fie traduse într-un limbaj pe care oamenii să îl înțeleagă pentru a influența comportamentele și pentru a stimula acțiunile - de exemplu, pentru prevenire.
Finanțare
Suntem departe de a trăi într-o Europă fără cancer. Finanțarea reprezintă un obstacol în calea realizării depline a obiectivelor stabilite în planurile europene și naționale de control al cancerului. Prea des, finanțarea pentru cancer este privită mai degrabă ca un "cost" și nu ca o investiție, în ciuda dovezilor că intervențiile scalabile în domeniul prevenirii, diagnosticului precoce și tratamentului în timp util sunt considerate cheltuieli inteligente, deoarece pot aduce beneficii pentru sănătate, pentru societate și pentru economie. Astfel, invitații au atras atenția că discuțiile privind îmbunătățirea îngrijirii cancerului se concentrează prea des pe medicamente și pe costul acestora. Alți factori, cum ar fi problemele legate de forța de muncă, sunt la fel de relevanți. În timp ce "noile modele de finanțare în colaborare" reprezintă o parte a soluției, abordarea nivelurilor actuale de risipă de resurse (aproximativ 40% din resursele de asistență medicală) și a ineficienței trebuie să fie punctul de plecare.
Bazele de date
La baza provocării legate de finanțare se află lipsa unei infrastructuri de date și a unor date corespunzătoare de înaltă calitate pentru a defini și monitoriza incidența bolii, pentru a investiga modelele de tratament al cancerului și pentru a evalua eficacitatea intervențiilor de sănătate publică. Prin urmare, chiar dacă există oportunități de a valorifica mecanismele de finanțare inovatoare și de a crea spațiu fiscal pentru prevenirea și tratamentul cancerului prin utilizarea resurselor existente, valoarea intervențiilor în diferite etape ale traseului cancerului rămâne adesea neclară din cauza lipsei de date. Aceste informații sunt, de asemenea, vitale pentru a conduce procesul decizional bazat pe dovezi în ceea ce privește politicile și practicile legate de cancer și sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor stabilite de Planul UE de Combatere a Cancerului și de Misiunea privind cancerul. În concluzie, pentru ca datele să fie utile, ele trebuie să fie complete, să provină din surse diverse și să includă date privind calitatea vieții și experiențele pacienților.
