Prevalența și incidența estimate rămân scăzute, parțial din cauza participării reduse la screening și a rezultatelor slabe
Potrivit European Cancer Information System (ECIS), se estimează că peste 600.000 de persoane trăiau cu un diagnostic de cancer anterior în 2020, iar în 2022 au fost estimate peste 100.000 de cazuri noi. La bărbați, principalele tipuri de cancer sunt: prostată (19%), plămâni (16%) și colon și rect (15%). La femei, cel mai frecvent cancer nou diagnosticat este sânul (28%), urmat de colon și rect (12%) și col uterin (7%).
Atât prevalența cancerului (3.547 cazuri la 100.000 de locuitori), cât și incidența (526 cazuri la 100.000 de locuitori) sunt mai mici decât media UE, reflectând parțial participarea redusă la programele de screening și rezultatele mai slabe. Planul Național de Cancer include măsuri pentru întreaga paletă a prevenției și tratamentului oncologic (OECD/Comisia Europeană, 2025). Cu toate acestea, în ciuda progreselor în mai multe domenii, participarea la screeningul pentru cancer rămâne scăzută.
Mortalitatea prin cancer rămâne ridicată, în ciuda unei îmbunătățiri în ultimul deceniu
Rata mortalității prin cancer în România a fost de 241 decese la 100.000 de locuitori în 2022, în scădere cu 10% față de acum un deceniu, dar încă peste nivelul majorității țărilor UE. Pentru a accelera progresul, România a adoptat în 2022 un Plan Național de Cancer pe cinci ani, aliniat la cele patru piloni ai Europe’s Beating Cancer Plan: prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament, și calitatea vieții. Planul promovează îngrijire integrată și multidisciplinară și reconfigurarea traseelor pacienților pentru o mai bună coordonare și promptitudine, dar implementarea a fost întârziată din cauza problemelor operaționale.
Screeningul pentru cancer este preponderent oportunist, ceea ce duce la rate scăzute de participare
În România, screeningul pentru cancer este în mare parte oportunist, iar monitorizarea actualizată este limitată, deoarece nu există programe naționale pe bază de populație, cu excepția screeningului cervical, care se confruntă cu deficiențe sistemice, precum lipsa personalului calificat pentru procesarea testelor.
Datele din 2019 arată o participare foarte scăzută: mai puțin de 10% dintre persoanele eligibile au declarat că au efectuat screening pentru sân sau colon în ultimii doi ani, mult sub media UE (56% și, respectiv, 44%). Rata screeningului cervical este mai mare datorită programului existent, dar tot modestă: 39% dintre femeile cu vârste între 20 și 69 de ani au efectuat testul în ultimii doi ani, comparativ cu media UE de 55%. Participarea și conștientizarea în rândul populației rome sunt deosebit de reduse (Simion et al., 2023). Pentru a trece de la screening oportunist la unul organizat, România a lansat recent proiecte-pilot regionale pentru cancerul de sân și colorectal, care includ unități mobile în zone defavorizate, sprijinite de Fondurile de Coeziune ale UE.
Provocări
Lipsa registrelor naționale de cancer a limitat monitorizarea screeningului, rezultatelor și calității îngrijirilor. Țara intenționează să creeze un nou registru național de cancer. Accesul la diagnostic și tratament prompt este, de asemenea, o prioritate, inclusiv printr-un program ad-hoc de acces timpuriu la medicamente oncologice (OECD/Comisia Europeană, 2025).
Medicamente inovatoare
Potrivit sondajului EFPIA W.A.I.T. 2024, intervalul mediu dintre autorizarea de punere pe piață a unui medicament și rambursarea publică în România (pentru medicamentele aprobate în 2020–2023) este de 828 de zile, a doua cea mai lungă perioadă din UE, cu aproximativ opt luni mai mult decât media UE (578 zile). În plus, doar 19% dintre medicamentele aprobate central (UE) în perioada respectivă se aflau pe lista de rambursare la începutul anului 2025.
Totuși, aceste cifre nu reflectă doar procesele naționale de HTA și rambursare, ci și strategiile comerciale ale producătorilor. România derulează programe de utilizare compasională, care permit pacienților cu nevoi urgente să primească tratamente promițătoare înainte de listare oficială. În 2023, NAMMDR a emis aproape 100 de autorizații de acces timpuriu. În plus, se dezvoltă un traseu dedicat de acces timpuriu pentru medicamentele oncologice nou aprobate în UE, pentru a permite rambursarea înainte de includerea formală pe listă.
Noua Regulament UE HTA va simplifica procedura standard de rambursare prin înlocuirea evaluării clinice naționale cu evaluări clinice comune la nivel UE, ceea ce va reduce întârzierile administrative și va accelera accesul pacienților la medicamente inovatoare.
Accesul la medicamente inovatoare în România este în continuare întârziat, însă programele de acces compasional și de acces timpuriu accelerează disponibilitatea tratamentelor pentru pacienții cu afecțiuni grave.
România, profilul de țară este disponibil AICI
