În perspectiva anului 2035, proiecțiile arată îngijorător: cancerul va deveni principala cauză de deces în UE (1 din 4 decese), pierderile de vieți urmând să crească cu peste 24%. În România, aproximativ 300.000 de persoane trăiesc în prezent cu cancer. În același timp, peste 40% din toate cazurile de cancer pot fi prevenite. Deși cancerul este o experiență unică pentru fiecare, este mai mult decât o provocare individuală - este o provocare globală.

Săptămâna europeană împotriva cancerului (EWAC) - promovată de Asociația ligilor europene împotriva cancerului (ECL) - are loc între 25 și 31 mai în fiecare an și reunește asociații împotriva cancerului, susținători ai sănătății, grupuri ale societății civile, factori de decizie, pacienți și supraviețuitori ai cancerului pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la importanța prevenirii și îngrijirii cancerului. ”Calendarul” European Cancer Organisation (ECO) pentru această săptămână subliniază că atingerea obiectivelor de prevenire a cancerului va necesita o punere în aplicare mai puternică a politicilor, o colaborare internațională și eforturi susținute de educare a publicului.

Planul european de luptă împotriva cancerului – rezultate semnificative

Provocarea și povara bolii oncologice necesită un răspuns unitar, bazat pe cooperare, inovare și angajament comun. Planul european de luptă împotriva cancerului și Misiunea UE privind cancerul demonstrează puterea eforturilor unificate, aducând deja îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește prevenirea, diagnosticarea, tratamentul și supraviețuirea. Unul dintre obiectivele sale cheie este ca oamenii să poată avea acces la standarde la fel de ridicate de îngrijire a cancerului, indiferent de locul în care locuiesc în UE. De la lansarea planului în 2021, 90% din inițiativele sale sunt în curs de desfășurare sau au fost finalizate.

Anul trecut, statele membre ale UE au adoptat două recomandări importante care reflectă cele mai noi dovezi științifice. În primul rând, o recomandare privind mediile fără fum și aerosoli, pentru a proteja mai bine oamenii de efectele fumatului pasiv. Aceasta va fi urmată de o evaluare și revizuire a legislației UE privind tutunul. În al doilea rând, o recomandare privind cancerele prevenibile prin vaccinare, pentru a ajuta guvernele UE să abordeze riscurile de cancer asociate cu anumite infecții. Obiectivul este o rată de vaccinare de 90% împotriva virusului papiloma uman în rândul fetelor din UE până în 2030. Pentru a depista cancerul într-un stadiu incipient, în 2022, statele membre ale UE au extins Recomandarea privind depistarea cancerului. Aceasta sprijină programele de screening pentru tipurile de cancer care reprezintă peste jumătate din totalul cancerelor nou diagnosticate.

”Obiectivul, în acest caz, este ca 90 % dintre persoanele eligibile să beneficieze de screening. Planul de luptă împotriva cancerului urmărește, de asemenea, să se asigure că toți pacienții primesc cel mai bun tratament. În acest scop, anul acesta se va  lansa o rețea europeană de centre naționale cuprinzătoare de cancer. Ținta este ca 90 % dintre pacienții eligibili să aibă acces la aceste centre până în 2030. Împreună cu șapte noi rețele de experți privind cancerele specifice și complexe, aceasta va încuraja, de asemenea, cercetarea în domeniul îngrijirii personalizate a cancerului. Cercetarea translațională este vitală pentru a transforma promisiunea medicinei personalizate în realitate. În același timp, medicina personalizată oferă datele, metodologiile și atenția acordată pacienților care pot impulsiona cercetarea translațională. În Planul de luptă împotriva cancerului, inițiativa „Diagnostic și tratament al cancerului pentru toți” vizează utilizarea secvențierii genetice de generație următoare pentru a optimiza diagnosticul și tratamentul. De asemenea, trebuie utilizat pe deplin potențialul digitalizării pentru a oferi cercetătorilor acces la diverse seturi de date pentru studii cuprinzătoare”, a declarat Oliver Várhelyi, comisarul european pentru Sănătate și bunăstare animală.

 România – bariere și inegalități

În fiecare minut, cinci persoane din UE află că au cancer. Șansele de supraviețuire pot depinde foarte mult de cine sunt și unde locuiesc. Chiar dacă îngrijirea cancerului s-a îmbunătățit, există încă diferențe mari între țări în ceea ce privește modul în care cancerul afectează oamenii și modul în care este tratat. Mai mulți oameni mor de cancer în țările cu venituri mici, iar numărul cazurilor noi de cancer poate fi de două ori mai mare în unele țări din UE decât în altele. S-au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește prevalența factorilor de risc, precum fumatul și consumul de alcool. Dar există încă disparități socioeconomice puternice, în special în ceea ce privește ratele de supraponderabilitate și obezitate. Potrivit Fișelor de țară care evidențiază inegalitățile socioeconomice în ceea ce privește mortalitatea prin cancer în UE 27, Norvegia și Islanda, elaborate de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) și Erasmus MC în cadrul proiectului UE-CanIneq, în România, ratele totale de mortalitate prin cancer în perioada 2015-2019 au fost mai mari decât media europeană la bărbați și similare la femei. Ratele au fost mai ridicate la bărbați decât la femei și au variat substanțial între nivelurile de educație, urmând un gradient social, adică crescând odată cu scăderea nivelului de educație. Gradientul social a fost observat pentru toate tipurile de cancer, cu excepția cancerului de sân. Cele mai mari inegalități educaționale au fost observat pentru cancerul pulmonar la ambele sexe și cancerul de col uterin la femei. În ciuda îngrijirii și tratamentului gratuit al cancerului oferit tuturor pacienților, barierele financiare și de acces, în special pentru serviciile de diagnostic precoce rămân dificile și contribuie probabil la inegalitățile observate în ceea ce privește mortalitatea prin cancer. Decalajul de inegalitate în ceea ce privește mortalitatea prin cancer (adică diferența dintre ratele de mortalitate din învățământul primar și terțiar) a depășit media europeană corespunzătoare la ambele sexe. În comparație cu alte țări din Europa de Est, diferența de inegalitate în ceea ce privește cancerul a fost mai mare decât cea din Slovenia și mai mică decât cea din Ungaria.

Studiul EFPIA Patient W.A.I.T 2024 prezintă o imagine și mai dură pentru pacienții români: aceștia așteaptă peste doi ani de zile (828 zile) până când pot accesa un medicament inovativ. Mai mult, ei au acces la un număr foarte limitat de tratamente inovative, în comparație cu pacienții din Germania sau Italia. Astfel în România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 33 de medicamente (Din 173 de medicamente inovatoare care au primit aprobare din partea Agenției Europene a Medicamentelor- EMA în perioada 2020-2023), adică o rată de disponibilitate de 19%. Niciun medicament aprobat la nivel european în 2023 nu era compensat în România la 5 ianuarie 2024. Conform acestui studiu, rata de dispobilitate a medicamentelor este de doar 19%, în creștere cu două procente față de studiul similar de anul trecut. Printre cauzele acestei situații sunt de amintit: blocajele interne ale sistemului de sănătate; finanțarea defectuoasă a acestuia; lipsa unor mecanisme de acces timpuriu.