Raport BECA. Restricțiile provocate de criza COVID-19 au afectat în mod considerabil cercetarea în domeniul cancerului, obligând instituțiile în domeniu să se confrunte cu provocări financiare și logistice. Sunt câteva din concluziile raportului sinoptic al consultării publice a părților interesate, realizată de Comisia specială pentru lupta împotriva cancerului (BECA) din cadrul Parlamentului European în perioada februarie - martie 2021. Luni, 10 mai, eurodeputații BECA vor dezbate rezultatele consultării publice privind "Impactul pandemiei COVID-19 asupra prevenirii cancerului, serviciilor de sănătate, pacienților cu cancer și cercetării" .
Pandemia de COVID-19 a împins la limită sistemele de sănătate din întreaga lume. Până în prezent, serviciile de asistență medicală se confruntă cu multiple provocări în furnizarea de îngrijiri esențiale pacienților în contextul restricțiilor (diferite) impuse de COVID-19 în întreaga UE. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 a declanșat utilizarea tehnologiilor inovatoare în domeniul sănătății (de exemplu, telemedicina) pentru atenuarea efectelor negative asupra serviciilor legate de cancer și a alimentat impulsul de a restructura sistemele de sănătate existente și de a le face mai rezistente pentru viitoarele crize sanitare. Consultarea publică a oferit un cadru de propuneri pentru soluții pe termen scurt, dar și pentru viitoarele crize de sănătate, pentru a asigura continuitatea serviciilor de oncologie, ținând cont și de Planul European de Combatere a Cancerului.
Respondenții au identificat mai multe schimbări comportamentale la cetățenii europeni în timpul pandemiei de COVID-19. În general, au observat o creștere a comportamentelor legate de un risc mai mare de apariție a cancerului, cum ar fi fumatul și consumul de alcool. În plus, a scăzut și aderența la diete sănătoase și exerciții fizice, parțial din cauza restricțiilor impuse. Sănătatea mintală a reprezentat, de asemenea, o provocare semnificativă. Pentru pacienți, dar și pentru cadrele medicale, au crescut stresul, anxietatea și alte traume psihologice din cauza faptului că pandemia a devenit parte din viața lor profesională și personală de zi cu zi.
Atât programele de prevenire primară, cât și cele de depistare a cancerului au fost grav afectate în întreaga UE. Campaniile de prevenire a cancerului și de sensibilizare (de exemplu, renunțarea la fumat) au fost fie suspendate, fie anulate. Serviciile de depistare a cancerului și programele de vaccinare (de exemplu, împotriva virusului papiloma uman - HPV) au înregistrat scăderi semnificative în ceea ce privește numărul de pacienți care a răspuns la consultații. Respondenții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la întârzierile create în programele de screening și la scăderea numărului de pacienți cu cancer nou diagnosticați. Deoarece se așteaptă ca serviciile de prevenire și screening să fie reluate în totalitate atunci când criza de sănătate COVID-19 se va încheia, un surplus de pacienți cu cancer este de așteptat să crească povara asupra sistemelor de sănătate.
Potrivit raportului BECA, toate aspectele legate de detectarea cancerului au fost afectate de restricțiile impuse de COVID-19. În concordanță cu scăderea serviciilor de prevenire și depistare a cancerului, respondenții au evidențiat faptul că numărul de tumori maligne nou diagnosticate în 2020 a fost semnificativ mai mic comparativ cu 2019. Pacienții și profesioniștii din domeniul îngrijirii sănătății s-au confruntat, la un moment dat, cu întreruperi în toate modalitățile de tratament al cancerului. Restanțele rezultate în urma acestor întreruperi pot duce, potențial, la o boală avansată la pacienți, cu consecințe grave (de exemplu, creșterea morbidității și a mortalității cauzate de cancer).
Mulți respondenți au subliniat faptul că pandemia de COVID-19 a exacerbat deficitul preexistent de personal medical specializat. Acest lucru a agravat presiunea asupra sistemelor de sănătate și, potrivit unor respondenți, a expus inegalitățile dintre statele membre ale UE. Respondenții au observat un impact semnificativ asupra sănătății mintale a personalului medical și a lucrătorilor asociați, de exemplu, din cauza condițiilor de lucru modificate (de exemplu, lucrul în sisteme de sănătate deja copleșite) și a realocării la îngrijirea critică a COVID-19.
În plus, personalul medical s-a confruntat cu niveluri de stres, depresie și anxietate mai mari decât de obicei, ceea ce a dus, în anumite cazuri, la epuizare și la creșterea absenteismului la locul de muncă.
Raport BECA. Pe lângă deficitul de forță de muncă, mai mulți respondenți au subliniat faptul că această criză fie a exacerbat, fie a dus la deficitul de medicamente și produse medicale (de exemplu, echipament de protecție personală ,PPE ) și echipamente în statele membre. Unii au subliniat că restricțiile și limitările de călătorie impuse au dus la întârzieri suplimentare în ceea ce privește diagnosticarea și tratamentul pacienților. Cu toate acestea, mai mulți respondenți au indicat că pandemia de COVID-19 nu a pus probleme grave în lanțul lor de aprovizionare.
Respondenții au fost întrebați despre efectele pandemiei de COVID-19 asupra cercetării în domeniul cancerului, disponibilitatea și desfășurarea datelor și impactul asupra inovării în serviciile de îngrijire a cancerului. După cum se arată în ceea ce privește cercetarea clinică, respondenții au subliniat suspendările sau întârzierile de inițiere a studiilor clinice. Includerea pacienților a fost restricționată, iar procesarea datelor a fost deprioritizată, pentru că personalul de cercetare a fost alocat îngrijirii critice COVID-19. Personalul medical a trebuit să își reevalueze metodele de îngrijire a cancerului și ca urmare, au utilizat din ce în ce mai mult tehnologiile de e-sănătate (de exemplu, telemedicina) pentru a asigura continuitatea serviciilor legate de cancer.
În general, răspunsurile arată un consens larg în ceea ce privește rolul UE în abordarea unei serii de subiecte în urma pandemiei de COVID-19. Respondenții au considerat că UE ar trebui să își asume un rol de coordonare în asistarea statelor sale membre în construirea unui viitor sistem european de sănătate robust. Numeroși respondenți au subliniat faptul că povara suplimentară preconizată a cancerului asupra sistemelor de sănătate europene trebuie abordată pe termen scurt.
Cu toții au fost de acord că actuala pandemie a scos în evidență mai multe deficiențe și puncte slabe ale sistemelor de sănătate și că UE și statele sale membre trebuie să se concentreze pe reconstruirea acestora pentru viitoarele crize sanitare. În plus, respondenții solicită eliminarea inegalităților în materie de sănătate la nivel național și între statele membre.
Sistemele de sănătate mai rezistente și mai echitabile sunt esențiale în pregătirea pentru boli și crize în întreaga UE. În acest sens, mai mulți respondenți au solicitat o mai mare colaborare transfrontalieră în ceea ce privește programele de prevenire a cancerului și alte servicii legate de cancer. În plus, aceștia au subliniat necesitatea de a extinde mandatele mai multor instituții europene, inclusiv ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și ale Agenției Europene a Medicamentului (EMA).
UE și statele membre trebuie să abordeze problema lipsei de medicamente, de echipamente și de personal medical prin investiții în producția europeană și, respectiv, în programe educaționale paneuropene. Cum pandemia de COVID-19 este încă în curs de desfășurare, efectele asupra sănătății mintale ale restricțiilor și închiderilor impuse reprezintă o altă provocare pentru pacienții cu cancer, îngrijitori și cadrele medicale. Respondenții solicită o abordare coerentă din partea UE și a statelor sale membre pentru a gestiona aceste provocări legate de sănătatea mintală și pentru a face din aceasta o parte integrantă a îngrijirii oncologice. Pandemia de COVID-19 a dus, de asemenea, la o creștere a tehnologiilor inovatoare în domeniul sănătății. O altă recomandare a fost aceea de a promova utilizarea soluțiilor tehnologice în medicină și, mai ales, în îngrijirea cancerului. În plus, UE și statele sale membre trebuie să investească în alfabetizarea digitală în domeniul sănătății pentru a pregăti mai bine atât pacienții, cât și profesioniștii din domeniul sănătății pentru practica clinică zilnică. Respondenții au salutat, în general, Planul European de Combatere a Cancerului (EBCP), împreună cu cele 10 inițiative emblematice și 32 de acțiuni de sprijin. Potrivit acestora, EBCP, ca parte a Uniunii Europene a Sănătății, va avea un rol esențial în îmbunătățirea calității generale a îngrijirii, cercetării și serviciilor conexe în domeniul cancerului în Europa.
