Expunerea excesivă la soare și, mai grav, fără folosirea protecției solare, reprezintă o problemă majoră de risc în dezvoltarea cancerului de piele, iar creșterea acestei probabilități se poate instituí încă din copilărie sau adolescență.
Un studiu recent, realizat de organizația europeană Euromelanoma, relevă faptul că în cazul persoanelor care au suferit arsuri solare severe (o arsură solară dureroasă, însoțită de înroșirea intensă a pielii sau de apariția de vezicule, cu o durată de două sau mai multe zile) înainte de vârsta de 18 ani, există o probabilitate cu 18% mai mare de a descoperi o leziune suspectă în cadrul unui control dermatologic la maturitate.
”Persoanele care se știu cu astfel de probleme în copilărie ar trebui să meargă la controlul alunițelor cel puțin o dată pe an, dacă nu chiar de două ori – în lunile martie- aprilie și octombrie- noiembrie. Dermatoscopia este rambursată, se poate face gratuit de orice pacient pe baza biletului de trimitere. În momentul în care un melanom este diagnosticat în fază incipientă există șanse mari de vindecare, mai ales că acum avem terapii adjuvante -inovative, biologice- cu care putem mări rata de supraviețuire. Problema este că pacientul nu vine la control și atunci depășim acest stadiu inițial. Marele păcat al melanomului – și în general al cancerelor de piele – este că acesta nu are simptomatologie”, a atras atenția dr. Alin Nicolescu, președintele Comisiei de dermatovenerologie din Ministerul Sănătății și secretar general al Societății Române de Dermatologie (SRD).
”Numai în 29% dintre situații melanomul apare pe așa-zise alunițe, leziuni preexistente. 71 spre 80% dintre melanoame apar pe piele sănătoasă. 80-85% din cancerele cutanate sunt cele bazocelulare care nu creează metastaze. Ele distrug în profunzime dar, odată scoase, nu se mai întâmplă nimic în organismul respectiv. De cele mai multe ori sunt superficiale. Noi îi sfătuim pe cei care au mai mult de 50 de nevi să își facă o hartă dermatoscopică o dată la șase luni. În ultimii ani s-au dezvoltat terapii foarte performante pentru melanom, mai ales pentru cel metastatic. Sunt terapii imunologice, biologice care se fac acum, nu numai cele citostatice care se făceau acum 20-40 de ani. Sunt și mai puțin agresive și cu efecte secundare mai mici”, a explicat acad. Călin Giurcăneanu, președintele SRD.
Potrivit studiului realizat în perioada 2008-2018 de către Euromelanoma și bazat pe examinările clinice a 394.681 de participanți efectuate de dermatologi din toată Europa, 84% dintre adolescenți înțeleg că expunerea la soare crește riscul de cancer de piele, dar nici măcar un sfert dintre aceștia nu se protejează întotdeauna de soare.
Mai mult, președintele Euromelanoma, prof. Veronique del Marmol avertizează că „până în 2043, la nivel mondial, se estimează o creștere cu 85% a incidenței cancerului de piele , iar inversarea acestei tendințe trebuie să înceapă prin abordarea modului de expunere la soare la copii și adolescenți”.
În acest context, organizația europeană Euromelanoma, prin Societatea Română de Dermatologie, lansează campania de prevenție “Folosiți Protecția?”, proiect ce are ca scop principal îmbunătățirea comportamentului asociat cu protecția solară în rândul adolescenților.
Campania evidențiază principalii factori considerați de risc înalt de către dermatologi în dezvoltarea cancerului cutanat:
- Utilizarea de solare
- Expunere frecventă intenționat la soare
- Expunere în timpul activităților profesionale la soare
- Expunere recreațională la soare (de exemplu sport sau grădinărit)
- Istoric familial de melanom
Potrivit SRD, campania din acest an, ce poartă sloganul „Folosești protecție?” stabilește o legătură între expunerea cumulativă la radiațiile UV și riscul de cancer cutanat și încurajează publicul să efectueze autoexaminări lunare ale pielii.
Potrivit medicilor, cremele cu factor de protecție mare protejează pe o perioadă mai îndelungată. ”De exemplu, să zicem că o piele neprotejată se arde în aproximativ 10 minute. O cremă cu factor de protecție 15 înseamnă că vă protejează 15 X 10 minute. Cu cât este mai mare factorul de protecție, cu atât timpul în care acționează este mai lung”, a mai explicat dr. Alin Nicolescu.