OMS Europa lansează o platformă digitală cu asistent de inteligență artificială pentru a sprijini profesioniștii din sănătate să discute cu pacienții despre consumul de alcool și riscul de cancer.

Doar 15% dintre persoanele din Uniunea Europeană știu că alcoolul poate provoca cancer de sân, deși asocierea este demonstrată științific. Pentru a reduce acest deficit de informare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru Europa lansează, în luna dedicată conștientizării cancerului de sân, o platformă digitală care pune la dispoziția profesioniștilor din sănătate dovezi științifice și instrumente practice pentru identificarea riscurilor asociate consumului de alcool și discutarea acestora cu pacienții.

Noua platformă, WHO Alcohol Screening and Brief Interventions Hub, include un asistent bazat pe inteligență artificială (IA), conceput pentru a facilita evaluarea consumului de alcool și intervențiile timpurii.

Aproape 40.000 de cazuri noi de cancer de sân asociate alcoolului

Alcoolul este un factor de risc pentru cel puțin șapte tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, și este asociat, de asemenea, cu boli cardiovasculare și hepatice. Cu toate acestea, nivelul de conștientizare a acestor riscuri rămâne scăzut în Regiunea Europeană a OMS.

Potrivit datelor unui sondaj realizat de OMS Europa în 14 țări, doar 15% dintre respondenți știau că alcoolul poate provoca cancer de sân. În rândul femeilor, proporția celor informate era de numai 21%.

În 2020, consumul de alcool a fost responsabil pentru un număr estimat de 39.200 de cazuri noi de cancer de sân în Regiunea Europeană a OMS.

„Efectele nocive ale alcoolului nu sunt abstracte. Ele se pot manifesta prin boli cardiace și hepatice, expunerea fătului la alcool înainte de naștere, anxietate și depresie sau prin apariția cancerului de sân la o femeie căreia nu i s-a spus niciodată că alcoolul reprezintă un factor de risc”, afirmă dr. Carina Ferreira-Borges, consilier regional al OMS Europa pentru probleme legate de alcool.

Potrivit acesteia, screeningul și intervențiile scurte sunt eficiente, însă aplicarea lor depinde și de capacitatea profesioniștilor din sănătate de a aborda subiectul în consultațiile cu pacienții.

Screeningul și intervențiile timpurii, insuficient utilizate

Evaluarea consumului de alcool și intervențiile scurte (Screening and Brief Interventions – SBI) le permit profesioniștilor din sănătate să identifice riscurile înainte ca acestea să conducă la probleme mai grave.

Screeningul poate consta într-un set scurt de întrebări pentru evaluarea nivelului de risc. Ulterior, o intervenție scurtă îl poate ajuta pe pacient să înțeleagă modul în care alcoolul îi afectează sănătatea și să facă schimbări în comportamentul său.

Aceste discuții au loc însă mai rar decât ar fi necesar. Consumul de alcool este unul dintre factorii comportamentali de risc abordați cel mai puțin în practica medicală, în comparație cu fumatul, activitatea fizică sau alimentația.

Printre obstacole se numără timpul limitat alocat consultațiilor, pregătirea insuficientă și lipsa de încredere a profesioniștilor în abordarea subiectului fără a-i face pe pacienți să se simtă judecați. În plus, consumul de alcool beneficiază de o atenție limitată în multe programe de formare profesională, ceea ce poate perpetua lacune de cunoaștere și concepții greșite.

Asistentul IA oferă răspunsuri bazate pe dovezile OMS

Noua platformă reunește instrumente de evaluare, materiale educaționale și recomandări pentru facilitarea discuțiilor cu pacienții. Profesioniștii pot utiliza chestionarul AUDIT, un instrument internațional validat, format din 10 întrebări, pentru evaluarea riscului asociat consumului de alcool.

Platforma include și instrumente interactive care explică ce reprezintă o băutură standard și cum influențează alcoolul sănătatea. Asistentul IA, denumit SBI Assistant, îi poate ajuta pe utilizatori să formuleze întrebările potrivite în consultație și să identifice resursele relevante.

Spre deosebire de instrumentele IA care pot furniza răspunsuri fără surse verificabile, asistentul OMS este conceput să răspundă exclusiv pe baza unui set definit de dovezi științifice și resurse de implementare ale organizației, indicând sursa fiecărui răspuns.

„Oamenii întreabă deja inteligența artificială despre sănătatea lor, inclusiv despre cantitatea de alcool considerată sigură. De multe ori, primesc răspunsuri formulate cu încredere, fără posibilitatea de a verifica sursa informațiilor”, explică Nebi Bekiri, șeful departamentului de tehnologia informației și inteligență artificială din cadrul OMS Europa.

Acesta subliniază că asistentul a fost dezvoltat pentru a oferi răspunsuri fundamentate pe dovezi și pentru a direcționa utilizatorii către instrumente care pot fi folosite în consultații sau individual.

Platforma este unul dintre principalele rezultate ale proiectului OMS/UE EVID-ACTION, cofinanțat de Uniunea Europeană. Proiectul sprijină țările din UE, Islanda, Norvegia și Ucraina în transformarea dovezilor privind efectele nocive ale alcoolului și prevenirea acestora în măsuri concrete.

Platforma va fi actualizată pe măsură ce evoluează dovezile științifice, tehnologia și practicile medicale, pentru a le oferi profesioniștilor din sănătate și factorilor de decizie acces la informații verificate și instrumente aplicabile în practică.