Adresabilitate extinsă și simplitate – printre condițiile unui program de screening de succes

Când a adoptat setul de recomandări pentru screening-ul cancerului, Consiliul Uniunii Europene a invitat Statele Membre să acţioneze pentru implementarea principiilor de bune practici descrise în document, în vederea dezvoltării de programe de screening pentru cancerul de sân, de col uterin şi colorectal, responsabile de cele mai multe decese în urma cancerului, la nivel mondial. Astfel, pentru afecțiunile oncologice feminine, programul de screening ideal motivează și susține participarea atât a medicilor, cât și a pacientelor. Iată câteva metode prin care se poate obține o participare cât mai bună a femeilor la programul de screening:

  • Comunicarea extinsă și intensă, atât pentru a anunța existența programului, cât și riscurile de a dezvolta aceste tipuri de cancer, respectiv necesitatea controalelor medicale periodice în general (inclusiv prin atenționări de tipul „Evitați consumul excesiv de sare, zahăr și grăsimi!“);
  • Structura programului: adresabilitatea extinsă (absența limitei de vârstă), simplitatea procesului (toate investigațiile să se poată face într-un singur loc), minimizarea birocrației;
  • Decontarea separată a consultației de screening, pentru a evita situațiile în care pacienta nu are acces la program pentru că plafonul de decontare al CNAS a fost deja depășit;
  • Introducerea obligativității screening-ului anual, pe grupe de vârstă, sau penalizarea pacientelor care nu se prezintă (prin creșterea contribuției personale la asigurarea de sănătate, de exemplu);
  • Creșterea numărului de centre medicale în care se poate realiza screening-ul, pentru a evita supra-aglomerarea: un centru medical pentru 20. 000 persoane;

Nu trebuie ignorate nici modalitățile de a eficientiza efortul de screening pe termen lung, precum și de a folosi datele strânse în cadrul acestuia pentru optimizarea întregului sistem de management medical al cancerelor feminine. Pentru a realiza această „rețea“, este importantă crearea unui circuit funcțional clar: încă de la înrolarea pacientei în programul de screening, fiecare verigă implicată cunoaște obiectivele pe care trebuie să le atingă la nivel individual, dar și obiectivele generale, la nivel de „echipă“, și toate cadrele medicale implicate pot urmări în timp real etapele prin care trece pacienta. Este astfel imperios necesar crearea unui registru electronic național în care fiecare medic să poată completa procedurile și concluziile sale referitor la fiecare pacient, de la faza de screening și până la monitorizarea după tratament. Avantajele acestui registru s-ar face simțite nu doar în gestionarea fiecărui caz în parte, ci și la nivel sistemic, putând fi o sursă de date statistice valoroase pentru institute oncologice, CNAS și alte autorități implicate în managementul sau finanțarea sănătății în România.

 

Sursa: https://www.roche.ro/content/dam/rochexx/roche-ro/roche_romania/ro_RO/files/Studiu%20ISRA%20-%20Afectiunile%20oncologice%20feminine%20in%20Romania.pdf

Proiectul “Împreună învingem cancerul” este realizat cu sprijinul

Proiectul este derulat de grupul de Oncologie din cadrul ARPIM și companiile membre ARPIM, alături de revista Politici de Sănătate
DISCLAIMER Medical: Informațiile de pe platformă sunt furnizate numai pentru informații generale. Nu trebuie privite ca un sfat medical și nu trebuie să reprezinte un înlocuitor al consultării profesionale cu un furnizor de asistență medicală calificat și familiarizat cu nevoile dumneavoastră medicale individuale.
Termeni și condițiiPolitica de confidențialitate
Toate drepturile rezervate - Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente