Accesul pacienților din România la servicii oncologice și hemato – oncologice de calitate și terapii adecvate

  • Rețele de centre pentru cancere rare, începerea testărilor genetice, implementarea obligativității Tumor Board – sunt doar câteva dintre noutățile anunțate de reprezentanții comisiilor de specialitate din Ministerul Sănătății și de reprezentanții CNAS în cadrul dezbaterii ”Accesul pacienților din România la servicii oncologice și hemato- oncologice de calitate și terapii adecvate”.
  • România este singurul stat membru care deține un program dedicat domeniului Sănătate, cu alocări de 970 de milioane de euro pentru combaterea cancerului. Totuși, anul 2024 este marcat de limitări bugetare în sistemul de sănătate.
  • Dezbaterea ”Accesul pacienților din România la servicii oncologice și hemato- oncologice de calitate și terapii adecvate” a fost organizată în cadrul proiectului ”Împreună Învingem Cancerul” derulat, din 2020, de revista Politici de Sănătate cu sprijinul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Scopul dezbaterii a fost de amplificare și promovare, în rândul comunității medicale și al pacienților, a măsurilor luate prin normele elaborate până în prezent pentru Planul Național de Combatere și Control al Cancerului (PNCC) și a noutăților din Contractul – Cadru.

 

Pacienții cu cancer cu tumori solide și de sânge au dreptul la predictibilitate, la perspective clare în ceea ce privește accesul la terapii și, mai ales, la elaborarea traseului pacientului, pentru a stabili clar etapele și timpii de accesare a serviciilor medicale și tratamentelor necesare.

”Știm cu toții că ne confruntăm cu limitări bugetare în sistemul de sănătate și cred că, cel puțin pe temele care țin de organizare, de management, de îmbunătățirea traseului pacientului cu cancere în conformitate cu prevederile legale care există la nivel european și la nivel național, trebuie să continuăm planul, dezbaterea, colaborarea și să punem pe hârtie toate etapele pe care le avem de parcurs în viitorul apropiat”, a afirmat conf. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.

 

Ce urmează în PNCC?

Ordinul privind elaborarea criteriilor de clasificare pe nivele de competență a centrelor implicate în diagnosticul și tratamentul cancerului va necesita dezbateri cu mai mulți factori implicați. ”Ar trebui să urmeze ordinele care reglementează cadrul pentru definirea rețelelor de centre de cancer, printre altele. Aceasta este o primă direcție - rețele de centre de cancer pentru cancerele rare, pentru cele greu de tratat. Acest set de acte normative care va urma va avea o participare, sper, mult mai largă la nivelul factorilor de decizie implicați și al beneficiarilor”, a afirmat conf. dr. Michael Schenker, președinte Comisia de Oncologie medicală, Ministerul Sănătății.

Specialistul susține implementarea obligativității Tumor Board înainte de inițierea tratamentului oncologic. ”Obligativitatea existenței comisiei înainte de orice fel de gest invaziv, cel puțin, fie că vorbim despre diagnostic, fie că vorbim despre tratament, este necesară pentru că altfel vor exista tot felul de situații neplăcute, așa cum din păcate au mai existat în țara noastră în ultimii ani, situații pe care le dorim evitate. De aceea, trebuie să facem tot ce ce putem pentru ca aceste comisii să existe în cât mai multe din centrele implicate în diagnosticul și tratamentul pacienților cu cancer”.

Participanții la dezbatere au semnalat că este o nevoie acută în ceea ce privește reorganizarea rețelei de oncologie pentru ca pacientul să primească tratamentul necesar și la timp.

”2023 a fost un an notabil prin deblocarea Planului Național de Combatere și Control al Cancerului, odată cu aprobarea Ordonanței care a făcut posibilă operaționalizarea medicinei personalizate, testarea genetică și radioterapia stereotactică, precum și multe alte servicii noi pentru pacienții ocologici. Creșterea accesului pacienților români la tratamente de ultimă generație rămâne esențială în economia procesului de vindecare a acestora. Există deschidere la dialog și colaborare din partea Prim- ministrului Marcel Ciolacu și a echipei sale, a mea personală, pentru îndreptarea situației pacienților cu afecțiuni oncologice și pentru sprijinirea specialiștilor din domeniu de a găsi soluțiile cele mai bune la problemele existente. Oncologia este un domeniu în care pacientul nu are timp deloc să aștepte”, a atras atenția conf. dr. Carmen Orban, Consilier de Stat, Cancelaria Prim-ministrului.

”Pentru a putea ca Planul Național de Combatere și Control al Cancerului să fie implementat corespunzător, astfel încât să avem o reducere a mortalității și o creștere a speranței de viață și a calității vieții pacienților, atât PNCC-ul, cât și Strategia Națională de Sănătate trebuie să beneficieze de un comitet de monitorizare care să se asigure permanent că măsurile sunt puse în aplicare sau, dacă nu sunt puse în aplicare, ce se poate face?”, a subliniat și dr. Adrian Pană,  expert politici de sănătate.

 

Testarea genetică

Testarea de imunofenotipare, genetică și genetică moleculară, este absolut necesară pentru diagnosticul corect și monitorizarea pacienților cu boli hematologice maligne. ”În prezent, noi suntem cu temele făcute legate de normele de aplicare pentru testarea genetică și de înaltă performanță în hemopatiile maligne. Am participat, în Comisia de Hematologie, în cursul verii, la elaborarea acestor norme și ele sunt, în momentul de față, implementate și în curs de implementare la alți agenți care au depus cereri. De asemenea, participăm împreună cu Comisia de Oncologie la elaborarea celorlalte norme, traseul pacientului conform calendarului. Ne dorim să pornească acest program de testare de înaltă performanță”, a declarat prof. dr. Horia Bumbea, președinte Comisia de Hematologie, Ministerul Sănătății.

Dr. Roxana Radu, director Direcția Programe Curative, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a explicat că ”testările genetice se fac în baza unui formular pe care îl completează doctorul, formular prevăzut în anexa 10.1 a ordinului 180/ 2022, modificat și completat prin Ordin 744. Nu există limitare vizavi de încheierea acestor contracte. Furnizorii trebuie să-și dorească acest lucru, să îndeplinească condițiile prevăzute în formularul de evaluare și să transmită solicitare la CAS. Dacă se epuizează fondurile, se temporizează și contractarea până se obțin alte fonduri”.

 

CNAS: Monitor 2 și consultații de prevenție

Dr. Elisabeth Brumă, director general adjunct Direcția reglementări și norme de contractare, CNAS: ”Decontarea la nivelul realizat pentru investigațiile de tip Monitor 2 se menține. Decontarea se face la nivel realizat pentru toate investigațiile necesare pacienților cu afecțiuni oncologice care sunt recomandate conform ghidurilor de practică medicală. Investigațiile se realizează în maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării. În cursul anului 2024 se vor introduce noi servicii în pachetul de bază pentru spitalizare de zi, pe măsură ce se elaborează standarde de diagnostic și tratament după modelul celor deja introduse la 1 iulie 2023, pachete pentru diagnostic precoce, pachete pentru monitorizare, pachete pentru evaluarea pacienților cu afecțiuni oncologice”.

Ec. Mariana Țurlea, consilier superior, Direcția Reglementări și norme de contractare: ”În cadrul consultației de prevenție, medicul de familie poate depista rapid afecțiunea - se poate recomanda și un set de analize medicale de laborator. În cazul consultațiilor preventive periodice oferite persoanelor cu vârsta de peste 40 de ani, medicul de familie poate recomanda, între altele: la bărbați – determinarea nivelului antigenului specific prostatic (PSA-ul); la femei- senologia imagistică și examenul Babeș-Papanicolau. Pentru fiecare caz oncologic suspicionat de medicul de familie și confirmat de medicul specialist se acordă 15 puncte pe caz în luna în care medicul de familie a primit confirmarea”.

 

Finanțare națională și europeană

Finanțarea este principalul motiv de întrerupere a tratamentului la pacient. ”Dacă avem finanțare doar pentru jumătate de an, iar spitalele termină fondurile și nu pot face achiziții, medicamentele nu vor ajunge la pacient”, a atras atenția Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

România beneficiază de mai multe proiecte din fonduri europene pe zona de screening. ”Avem aceste miliarde din bani europeni cu care putem îmbunătăți infrastructura de sănătate. Institutul Oncologic București va avea la dispoziție fonduri pentru a își face un corp nou, pentru a oferi condiții mai bune pacienților. Institutul Oncologic din Timișoara poate fi construit cu bani din PNRR”, a explicat dr. Cristian Bușoi, președinte Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), Parlamentul European, raportor pentru Programul de Sănătate al UE - EU4Health .

Potrivit dr. Carmen Ungurean, Șef secție „Prevenirea & controlul bolilor netransmisibile”, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), ”referitor la programul de sănătate al Comisiei Europene, EU4health, România participă în toate acțiunile comune  care privesc domeniul Oncologie - patru până în acest moment”.

România este singurul stat membru care deține un program dedicat domeniului Sănătate, care este finanțat din politica de coeziune.

”Programul Sănătate alocă aproximativ 970 de milioane de euro pentru combaterea cancerului, fie că vorbim de investiții în infrastructura de sănătate sau de intervenții de tip FSE+ (instrument de formare a personalului și furnizare de servicii medicale). Persoanele care pot beneficia de serviciile de screening sunt cele din categoriile vulnerabile- dezavantajate socio-economic și din comunități marginalizate”, a completat și Mariana Acatrinei, director Direcția Direcția Programare Autoritatea de Management Program Operațional Sănătate (AMPOS), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Mai multe informații despre Programul Sănătate - pe  https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/autoritatea-de-management-pentru-programul-sanatate/.

 

Studiile clinice - o opțiune în plus

La nivel național, în anul 2023 au fost autorizate 30 de studii noi pe arii cât se poate de diverse - cancerul pulmonar, de sân, leucemia mieloidă acută, leucemia limfocitară cronică, melanomul, mielomul multiplu, neoplasme de cap și gât - și încă 33 de studii tranziționate. ”Până la sfârșitul acestui an sperăm să devină funcțională o bază de date simplu de accesat, cu căutare după boală, cu termeni simpli, cu studiile în derulare, centrele în care au loc  și eventual un contact pentru acel centru”, a anunțat  farm. dr. Răzvan Prisada, președinte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

Alina Comănescu, navigator medical, a atras atenția că ”toți pacienții eligibili trebuie să înțeleagă că studiile clinice sunt o opțiune de îngrijire, fie că este vorba despre un tratament pentru  diagnosticul inițial, pentru recidivă sau pentru a gestiona simptomele care pot apărea în parcursul de tratament al unui pacient oncologic”. În acest sens, dar nu numai, navigatorii medicali devin de o importanță esențială. ”Navigatorul medical este un om care poate fi de folos inclusiv în zona de screening”, a explicat și Victoria Asanache.

 

Accesul la terapii inovatoare

În ceea ce privește impactul medicamentelor inovatoare, un studiu privitor la rolul inovației farmaceutice în reducerea mortalității realizat în Spania pentru perioada 1999-2016 a constatat că medicamentele inovatoare sunt asociate cu 97% din creșterea supraviețuirii totale în această perioadă. De asemenea, accesul la medicamentele inovatoare a dus la scăderea cu 333.000 a anilor de viață pierduți înaintea vârstei de 75 de ani.

”În România, pentru a profita din plin de accesul la terapii inovatoare, sunt necesare următoarele trei lucruri. În primul rând, să existe un traseu clar al pacienților, cu timpi definiți pentru ca serviciile de diagnostic, de monitorizare și tratamentele să poată fi eliberate la timp. Finanțarea adecvată, de asemenea, trebuie să existe și pentru testarea genetică. Al 3-lea punct se referă la accesul continuu și predictibil la inovație”, a explicat dr. Ioana Bianchi, director Relații Externe Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

 

Perspectiva pacienților

Cezar Irimia, președinte Federația Asociaților Bolnavilor de Cancer din România (FABC):Noi facem un efort major privind educația sanitară, privind caravanele medicale și proiectele de screening. Acum încheiem un proiect de screening pe cancerul bronho-pulmonar, formă de cancer care face cele mai multe victime”.

Dorica Dan, președinte Asociația Română pentru Cancere Rare (ARCRare): ”Noi, prin Asociația Prader Willi, împreună cu universitățile de medicină și cu centrele de expertiză, avem un program de instruire a asistenților medicali comunitari de management de caz în bolile rare, pentru a-i conecta pe aceștia cu centrele de expertiză din România”.

Alina Pătrăhău, președinte Asociația Dăruiește Aripi: ”15 februarie este Ziua internațională a Copilului cu cancer. Pregătim un nou studiu prin care vrem să vedem dacă rata de supraviețuire crește în România odată cu implicarea autorităților, ONG-urilor, etc. Scopul principal al registrelor de pacienți este să se facă flux de date, ceea ce se va face și în registrul nostru de cancere rare”.

Camelia Soceanu, președinte Asociația SOS Mielom: ”Problema pacientului cu mielom este una esențială - este diagnosticat prea târziu. Medicii de familie pot fi păcăliți de analize. Ei trebuie să recomande pacientului electroforeza, care poate da indicația pentru medicul specialist hematolog”.

Potrivit CNAS, ”electroforeza proteinelor serice și dozarea proteinelor urinare fac parte din pachetul de bază de servicii paraclinice care se acordă în ambulatoriu, însă nu sunt investigații incluse în setul de prevenție. În momentul în care se vor implementa standardele de diagnostic, inclusiv în ceea ce privește investigațiile paraclinice necesare pentru diagnosticul anumitor afecțiuni oncologice, acestea se vor regăsi și în normele metodologice de aplicare a Contractului- Cadru pe baza recomandărilor elaborate cu comisiile de specialitate de la nivelul Ministerului Sănătății”.

Proiectul “Împreună învingem cancerul” este realizat cu sprijinul

Proiectul este derulat de grupul de Oncologie din cadrul ARPIM și companiile membre ARPIM, alături de revista Politici de Sănătate
DISCLAIMER Medical: Informațiile de pe platformă sunt furnizate numai pentru informații generale. Nu trebuie privite ca un sfat medical și nu trebuie să reprezinte un înlocuitor al consultării profesionale cu un furnizor de asistență medicală calificat și familiarizat cu nevoile dumneavoastră medicale individuale.
Termeni și condițiiPolitica de confidențialitate
Toate drepturile rezervate - Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente